Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024 evidențiază particularitățile județului Ilfov în ceea ce privește fondul forestier, exploatarea masei lemnoase și regenerarea pădurilor. Județul face parte din regiunea de dezvoltare București–Ilfov, regiune care are cea mai redusă pondere a fondului forestier din România.
La sfârșitul anului 2024, fondul forestier al județului Ilfov însuma 26.064 hectare, dintre care 24.677 hectare reprezentau suprafața pădurilor, iar 1.387 hectare alte terenuri din fondul forestier. Din suprafața împădurită, 83 hectare erau ocupate de rășinoase, în timp ce 24.594 hectare erau ocupate de foioase. Prin urmare, pădurile din Ilfov au un caracter predominant de foioase, acestea reprezentând aproape întreaga suprafață forestieră a județului.
Importanța relativ redusă a fondului forestier ilfovean la nivel național este reflectată și de datele regionale. Regiunea București–Ilfov deținea, la sfârșitul anului 2024, numai 0,4% din fondul forestier național, iar județul Ilfov reprezenta practic cea mai mare parte a suprafeței forestiere a regiunii.
În ceea ce privește exploatarea resurselor forestiere, în județul Ilfov au fost recoltate în anul 2024 62,4 mii m³ de masă lemnoasă. Structura acesteia confirmă caracterul predominant de foioase al pădurilor județului: 30,9 mii m³ au provenit din stejar, 17,0 mii m³ din diverse specii tari, 14,3 mii m³ din diverse specii moi și numai 0,2 mii m³ din rășinoase.
Volumul recoltat în Ilfov a reprezentat aproximativ 0,3% din masa lemnoasă recoltată la nivel național, județul aflându-se printre zonele cu cele mai mici volume de exploatare forestieră din țară. În același timp, la nivelul regiunii București–Ilfov, stejarul a avut cea mai importantă pondere între speciile de lemn recoltate, de 49,6%, ceea ce este în concordanță cu structura fondului forestier regional.
Un indicator important pentru evaluarea gestionării durabile a pădurilor îl reprezintă regenerarea. În anul 2024, în județul Ilfov au fost realizate lucrări de regenerare pe o suprafață totală de 148 hectare. Dintre acestea, 33 hectare au fost regenerate artificial, iar 115 hectare prin regenerare naturală. Atât regenerarea artificială, cât și cea naturală au fost realizate exclusiv pe suprafețe cu foioase, conform INS.
Prin comparație, la nivel național, în 2024 au fost regenerate 25.579 hectare, dintre care 17.121 hectare prin regenerare naturală și 8.458 hectare prin regenerare artificială. Astfel, și în cazul Ilfovului se observă predominanța regenerării naturale, tendință prezentă la nivelul întregii țări.
Situația județului Ilfov trebuie interpretată și prin prisma poziționării sale în imediata vecinătate a municipiului București. Suprafața forestieră este redusă în raport cu județele cu tradiție forestieră din România, iar presiunile exercitate de dezvoltarea urbană și periurbană sporesc importanța conservării suprafețelor împădurite existente. Datele statistice arată însă că activitatea silvică din județ nu este orientată exclusiv către exploatarea lemnului, ci include și lucrări de regenerare, ceea ce reprezintă un element importamt pentru menținerea funcțiilor ecologice ale pădurilor.
