21 septembrie va fi, oficial, Ziua Munţilor Apuseni, după textul unei propuneri legislative din Parlamentul României, la iniţiativa lui Remus Lăpuşan, deputat PSD de Cluj, și a mai multor deputați și senatori.
“Pentru mine personal, Munții Apuseni au o frumusețe aparte: acolo am simțit cel mai intens că, într-adevăr, veşnicia s-a născut la sat! Sufletul Apusenilor e dat şi de peisajele absolut mirifice, dar şi de oamenii locului, adevărate tezaure umane vii, care poartă tradiţii şi meşteşuguri din vechime. Mă bucur foarte mult că am reuşit să decretăm această sărbătoare regională. Recunoaşterea oficială a Munților Apuseni drept un reper în identitatea ardelenilor creşte sentimentul de mândrie locală, susținând conştiinţa istorică și culturală comună în rândul locuitorilor din această zonă. Mulțumesc tuturor colegilor care au sprijinit acest demers”, a declarat deputatul Remus Lăpuşan, unul dintre iniţiatorii proiectului legislativ.
21 septembrie este ziua în care Avram lancu – un simbol al Munților Apuseni şi al luptei pentru identitatea românească, a ajuns la Blaj, pe Câmpia Libertății, la cea de-a treia mare adunare naţională, în fruntea a 6.000 de oameni înarmați. Aici s-a decis adresarea Memoriului poporului român din Transilvania către Curtea de la Viena, în care se cerea egalitate de tratament între români și celelalte popoare din Imperiul Austro-Ungar, se decreta refuzul ca Transilvania să fie unită cu Ungaria şi se înființa o armată proprie, formată din aproximativ 300.000 de oameni care să lupte pentru interesul național al românilor. Avram lancu şi Munții Apuseni sunt simboluri ale libertății, ale demnităţii şi ale luptei pentru autodeterminare.
“Dedicarea unei zile speciale pentru Munții Apuseni nu are doar o semnificaţie simbolică, ci are și efecte administrative: am creat cadrul legal prin care autoritățile publice locale şi centrale pot aloca fonduri publice pentru evenimente culturale desfășurate cu ocazia celebrării acestei zile”, a subliniat deputatul Lăpuşan.
Prin instituirea Zilei Munţilor Apuseni se onorează o parte esențială din sufletul românesc. Este un gest de respect față de trecut, dar şi un angajament ferm pentru viitor de a proteja, promova şi valorifica patrimoniul natural şi cultural unic al României.
