Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante
25 noiembrie 2018 – zi istorică pentru România. Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită în prezenţa a peste 20.000 de credincioşi veniţi din toată ţara. Slujba a fost oficiată de Preafericitul Daniel şi de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, alături de un sobor de 100 de preoţi. În interior, pe parcursul slujbei de sfinţire au avut acces doar 2.000 de oficiali invitaţi. Enoriașii au urmărit ceremonia de pe esplanada din fața clădirii, iar apoi au putut să se închine în altar, inclusiv femeile.
Prima slujbă în Catedrala Mânturirii Neamului a fost oficiată pentru eroii neamului românesc.
Catedrala are hramul principal Înălţarea Domnului, zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile, iar al doilea ocrotitor este Sfântul Apostol Andrei.
Așadar, de la ora 8.00 a fost oficiată Slujba Acatistului Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina, slujba de sfințire a altarului catedralei fiind de la ora 9.00, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului, alături de Patriarhul Daniel, alături de un sobor de preoţi. La finalul slujbei a fost citit Actul de sfinţire. De la ora 10.30 a avut loc Sfânta Liturghie.
Cei doi patriarhi au ajuns la Catedrala Naţională la ora 8.43, anunță Basilica.ro.
După înveşmântare, Patriarhul Ecumenic şi Patriarhul Daniel împreună cu soborul slujitor, din care au făcut parte ierarhi străini și români, au ieşit în pridvorul lăcaşului de cult unde a început slujba de sfinţire.
Potrivit rânduielii, au avut loc mai multe momente liturgice în exteriorul catedralei, lăcaşul de cult fiind uns cu Sfântul şi Marele Mir şi stropit cu Agheasmă.
Apoi, soborul slujitor condus de Patriarhul Ecumenic a intrat în sfântul altar unde a continuat rânduiala sfinţirii catedralei aflată în Dealul Arsenalului.
La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, a dat citire Actului de Sfințire semnat de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Patriarhul Daniel şi toţi ierarhii prezenţi.
În document a fost prezentată sintetic istoria Catedralei Mântuirii Neamului, pornind de la perioada de după Războiul de Independenţă până în prezent.
Au fost enumerate principalele etape parcurse în acest răstimp de peste o sută de ani şi a fost evidenţiat momentul punerii pietrei de temelie în anul 2007.
”Împlinind dorința înaintașilor săi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, după întronizarea sa ca Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române (30 septembrie 2007), a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului și a săvârșit slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, la 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României”, se menţionează în actul sfinţirii
La ora 13.00, racla cu mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei şi racla cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina au fost aşezate spre închinare la ieşirea din altarul Catedralei Naţionale. Racla cu moaștele Sfântului Andrei a fost adusă în România vineri de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei.
Credincioșii au putut urmări slujba de sfințire pe ecrane montate în fața catedralei
”Conform spaţiului interior disponibil, în timpul Sfintei Liturghii vor avea acces în interiorul Catedralei cei 2.000 de invitaţi oficiali. Însă, după finalul Sfintei Liturghii, toţi credincioşii pelerini ortodocşi prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfinţirii (25 noiembrie), cât şi în zilele următoare (26-29 noiembrie, zilele sfinţirii), având posibilitatea să se închine în Sfântul Altar, nou sfinţit”, a transmis Patriarhia.
În prezent, construcția catedralei nu este finalizată. Patriarhia Română a transmis că până în prezent pentru Catedrala Mânturii Neamului a fost cheltuită suma de 110 milioane de euro. Din această sumă, un procent de aproximativ 25 provine din donații, restul reprezentând sprijinul financiar oferit de autoritățile administrației publice centrale și locale în baza prevederilor unor acte normative.
În ceea ce privește costurile viitoare, Patriarhia spunea că nu se poate estima o sumă, întrucât nu există încă proiectele finalizate. ”Cu banii existenți (104 milioane lei primiți la începutul lunii octombrie de la Guvern) se va termina structura de rezistență a «catedralei la roșu», ferestrele și ușile montate, acoperișul (inclusiv învelitoarea din cupru), crucile, subsolurile adiacente din vest, spațiul liturgic exterior și dependințele asimilate”, mai spuneau reprezentanții BOR. Pentru construirea catedralei, Biserica a obtinut 11 hectare de teren lângă Parlament. Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie, a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Patriarhul Daniel. Lucrările de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului au început la sfârşitul anului 2010.
Catedrala Mantuirii Neamului va avea o înălțime de 120 de metri, cât un bloc cu 30 de etaje.
Lungimea = 126,10 m
Lățimea (la abside) = 67,70 m
Înălţimea = 120,00 m
Aria construită la sol totală = 13.668,5 mp
Aria desfăşurată construită totală = 52.529,2 mp
Aria utilă totală = 36.897,96 mp
Spaţiul principal de la cota +0,00 (pronaos şi naos) permite amplasarea a 1.000 de scaune pentru participanţii la slujbe.
Construcţia Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelele superioare situate peste cota ±0,00 şi a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelele inferioare situate sub cota ±0,00. Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniță.
La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.
La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclispentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.
Catedrala are şase clopote care cântăresc împreună 33 de tone şi care au fost montate în turnul ”Clopotniţă” de pe faţada de vest, la o înălţime de 60 de metri.
Clopotele Catedralei Naţionale au fost realizate în fabrica Grassmayr din Innsbruck, Austria, au o garanţie de 15 ani şi o durată apreciată la peste 400 ani şi au fost aduse în ţară în mai 2017.
Cele şase clopote cântăresc împreună 33 de tone. Clopotul mare, dedicat „Eroilor Neamului”, are o greutate de peste 25 de tone, cu o înălţime şi un diametru de circa 3 metri şi va putea fi auzit pe o rază de 15 kilometri la evenimentele şi sărbătorile importante.
„În ceea ce priveşte calitatea sunetelor, aceasta este asigurată prin puritatea aliajului de bronz utilizat de turnătoria din Tirol, 78% cupru electrolitic cu puritatea de 99,99% şi 22% staniu electrolitic, cu aceeaşi puritate. Urmând tradiţiei creştine privind inscripţionarea clopotelor, pe fiecare dintre cele şase clopote se află inscripţionate: stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului Daniel – sub păstorirea căruia s-a concretizat construirea Catedralei Naţionale – şi crucea patriarhală, precum şi inscripţia: <Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Naţională – Centenar 1918 – 2018>”, spun reprezentanţii Patriarhiei.
Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23 de metri lățime și 18 metri înălțime, potrivit Basilica.ro.
În total, pentru cei 400 de metri pătrați ai catapetesmei s-au folosit 8 tone de mozaic. Foto: Basilica.ro și Sevasta Stan
