Actualul Plan naţional de combatere şi control al cancerului are ”mici disfuncţionalităţi”. Se lucrează la îmbunătățirea lui

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat luni că se lucrează la o nouă formă a Planului naţional de combatere şi control al cancerului, dar că toate activităţile prevăzute în cadrul acestuia ar urma să fie finanţate abia de anul viitor, după aprobarea bugetului.

Într-o conferinţă de presă organizată la Ministerul Sănătăţii, Rafila a menţionat că o parte dintre măsuri vor fi implementate şi în 2023 (înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, elaborarea planurilor naţionale de screening pentru cancer, folosind datele din studiile pilot pentru cancerul de col, cel de sân şi cel colorectal, elaborarea criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament al cancerului, metodologiile de monitorizare a performanţei şi calităţii serviciilor, elaborarea cadrului de dezvoltare a unei reţele naţionale de diagnostic şi tratament, revizuirea curriculum-ului de rezidenţiat pentru oncologie medicală, radioterapie şi chimie oncologică).

Rafila a subliniat importanţa criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament, astfel încât să existe ”aceeaşi calitate” a serviciilor indiferent de locaţie.

”Lucrul acesta trebuie monitorizat, pentru că o discrepanţă mare între calitatea serviciilor duce la evoluţii, din păcate, nefavorabile pentru anumiţi pacienţi”, a spus el.

Ministrul a arătat că a fost înfiinţat un grup de experţi care în ultimele trei luni a analizat factorii de risc ai cancerului, a colectat toate datele relevante existente, a analizat cheltuielile şi costurile cu prevenţia, diagnosticul şi tratamentul în oncologie, serviciile de diagnostic şi tratament şi a inventariat politicile naţionale în domeniu.

Rafila a mai precizat că printre obiectivele Planului european de combatere a cancerului se numără: eliminarea cancerului de col uterin cauzat de infecţia cu HPV, depistarea precoce prin dezvoltarea schemelor europene de screeninbg, diagnostic şi tratament prin crearea reţelei naţionale/europene a centrelor comprehensive de cancer, suport pentru copiii diagnosticaţi cu cancerv și iniţiativa europeană pentru imagistică în oncologie.

Obiectivele planului naţional sunt dezvoltarea sistemului de informaţii în sănătate în oncologie, consolidarea sistemului de prevenţie primară, dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului, asigurarea accesului echitabil la diagnostic şi îngrijire de înaltă calitate, îmbunătăţirea calităţii pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi a supravieţuitorilor, creşterea capacităţii de cercetare, asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane în oncologie.

O parte dintre măsurile pentru atingerea acestor obiective au fost implementate sau urmează (imagistice de înaltă performanţă rapid şi gratuit, decontarea integrală a serviciilor efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice şi private, deblocarea programului de vaccinare anti-HPV, introducerea a noi zece medicamente inovative în programul naţional de oncologie și deblocarea proiectelor pentru şapte noi centre de radioterapie).

Totodată, Rafila a declarat că forma actuală a Planului naţional de combatere şi control al cancerului are ”mici disfuncţionalităţi” (includerea obiectivelor specifice doar pentru opt tipuri de cancer, crearea unui departament independent de sănătate publică la nivelul tuturor unităţilor spitaliceşti, dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România, obligaţia Ministerului Sănătăţii de a crea ”cancer test kits”), pe care ministerul încearcă să le corecteze.

”Are obiective şi termene care nu pot fi atinse, nu au fost atinse de nicio ţară din lume – scăderea mortalităţii printr-un anumit tip de cancer şi scăderea numărului de cazuri de cancer diagnosticate. Nu se pot realiza în unul-doi ani. Este un proces. Întâi creşti, prin screening, numărul de cazuri pe care la diagnostichezi, adopţi o politică de acces la tratament şi prevenţie, după care, în timp, cinci-şapte ani, se poate ajunge la scăderea numărului de cancere. Multe cancere care pun probleme de sănătate publică nu au fost incluse. Ele au o incidenţă şi o mortalitate mare. Vrem să le includem (…): melanomul malign, cancerul gastric, cancerul de pancreas, cancerul ovarian”, a explicat ministrul Sănătăţii.