Motto: ”Ai noștri tineri la Paris învață…” (Mihai Eminescu)
Așa începe o poezie celebră a lui Eminescu publicată spre finalul secolului 19. Așa era pe vremea arhaică a lui Eminescu, atunci când elitele românești se îndreptau către ”Orașul-lumină” Paris. Orașul, care prin multi-culturalitatea sa, contracara influiențele balcanic-turcești dominante în viața incipientei Românii din acele timpuri. Dar astăzi? A scăzut influiența Occidentului? Nici vorbă! Dacă francofonia a pierdut, iremediabil, lupta cu limba engleză este evident că și legăturile noastre multi-tradiționale cu Franța s-au diminuat. Acum, la modă sunt limba engleză și statele care se află în spatele ei, în primul rând SUA, apoi Marea Britanie.
Așadar, nu prea mai apar laude românești cum că o eminență cenușie românească a luat doctoratul la Sorbona. Acum, la modă sunt cele luate la Oxford, Harvard, Standford, Massachusetts, Yale… Prima consecință directă și practică a abandonării francofoniei (deși limba noastră face parte din ginta latină, familie european-mediteraneană) este înclinarea balanței în favoarea limbilor de sorginte engleză. Și mai departe: toate produsele care se importă din Occident – și sunt din ce în ce mai multe – au toate denumirile și instrucțiunile în limba engleză. Să fim corecți, unele sunt și în alte limbi, dar rar și în cea română, chiar dacă legislația obligă la acest aspect.
Dar sfera atotcuprinzătoare a informaticii este, complet, dominată de limba engleză. Pe timpuri exista asocierea cu firma franceză de calculatoare Felix care, evident, avea ca bază limba acestei țări. Azi, limba franceză a cam dispărut din nomenclatorul utilizat în sfera IT. Prin urmare tot ce ține de domeniul IT presupune cunoașterea limbii engleze. Și dacă limba română are ”afinități” cu limba franceză, prin preluarea unor neologisme, firești într-o relație comună de sute de ani, cu cea engleză acestea sunt mult, mult mai puține. Și de aici o greutate suplimentară în preluarea, abordarea, înțelegerea și folosirea eficientă a noțiunilor cu explicații în limba engleză. Pentru unii… Desigur calculatoarele, cu tot evantaiul lor de aplicații, sunt destinate unor cunoscători, dar aplicații din alte în domenii, cum ar fi tv, aparate casnice și gospodărești, sunt adresate oamenilor simpli, care nu au tangență cu limba engleză.
Dar să ne întoarcem la ”ai noștri tineri”. Aceștia, fiind mai receptivi, au preluat multe din obiceiurile occidentalilor de sorginte englezo-americană. Au vestimentație, frizură, cultură, concepții etc. toate nepotrivite cu obiceiurile noastre. Ba chiar și unele de comportament și preocupări cum ar fi drogurile, găștile de cartier (celebre în cartierele infame din SUA), agresivitatea la întrunirile umane, inclusiv la cele de pe arenele sportive etc..
Viitorul generațiilor următoare a preocupat întotdeauna omenirea. Nu se poate ca un părinte să nu fie preocupat de cel pe care l-a zămislit și care trebuie să ducă mai departe zestrea sa genetică, numele și, eventual, prestigiul familiei. Fără această preluare omenirea nu ar mai fi existat. Altminteri și în lumea animală există ”preocuparea” instinctuală de a continua specia. Este evident că acest demers este mult, mult mai pronunțat în lumea atât de conștientă a omului, ca specie superioară a evoluției vieții pe pământ. Dar, să nu disperăm! În România, chiar dacă disproporția dintre cei dotați și cei din marea masă a odraslelor noastre este pronunțată, sunt încă destui tineri talentați. Din păcate, aceștia sunt preluați, oportun, de țările occidentale dezvoltate. Așa se procedează și cu tinerele valori ale altor țări. De aceea SUA au cei mai mulți premianți Nobel. Dar la origine sunt pakistanezi, indieni, chinezi, ruși, japonezi sau chiar români, precum Emil Pallade. Trebuie să înțelegem că aceasta este soarta celor (mai) mici. – VASILE BOLBOJA
