În timp ce alegătorilor li s-a oferit posibilitatea de a alege între 18 liste de candidați, iar candidații puteau, în general, să facă campanie liberă, alegerile parlamentare din Georgia au fost afectate de polarizarea înrădăcinată, de îngrijorările cu privire la legislația recent adoptată și impactul acesteia asupra libertăților fundamentale și a societății civile, precum și de retorică de campanie extrem de divizată și de rapoarte larg răspândite de presiune asupra alegătorilor, au declarat duminică, 27 octombrie 2024, la Strasbourg, observatorii internaționali despre alegerile din Georgia.
Misiunea comună de observare a Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) și Parlamentul European (PE) a constatat adâncirea diviziunilor politice, un dezechilibru semnificativ al resurselor financiare și numeroasele avantaje ale partidului de guvernământ, ceea ce a adâncit inegalitatea competiției electorale. În perioada premergătoare alegerilor, numeroase organizații ale societății civile au semnalat impactul stigmatizator al „legii privind transparența influenței străine”, precum și acțiuni de intimidare. Acest lucru, împreună cu potențialele sancțiuni pentru nerespectarea legii, a afectat și capacitatea acestora de a-și desfășura activitatea fără presiuni nejustificate.
„Dezechilibre în resursele financiare, o atmosferă de campanie dezbinătoare, iar modificările legislative recente au reprezentat o preocupare semnificativă a cetățenilor și a observatorilor de partid pe parcursul acestui proces electoral, ceea ce indică un sistem care este încă în creștere și evoluție, cu o vitalitate democratică în construcție”, a declarat Pascal Allizard, coordonator special și lider al misiunii de observatori pe termen scurt a OSCE.
Observatorii au considerat adecvat cadrul legal pentru organizarea de alegeri democratice. Cu toate acestea, unele modificări pozitive anterioare au fost anulate prin modificări recente, iar câteva recomandări de lungă durată rămân nerezolvate. În timp ce amendamentele anterioare au fost adoptate în urma unor discuții publice incluzive, revizuirile frecvente, inclusiv unele făcute cu puțin timp înainte de alegeri și fără sprijinul larg al partidelor, au subminat stabilitatea. De asemenea, observatorii au exprimat îngrijorări cu privire la posibilitatea folosirii abuzive a modificărilor, pentru obținerea de beneficii politice. În același timp, eficacitatea supravegherii finanțării campaniei a fost subminată de aplicarea limitată și de preocupările cu privire la imparțialitatea și instrumentalizarea politică a organismului de supraveghere.
„Aceste alegeri au fost marcate de polarizare ridicată a peisajului politic și mediatic, discurs de ură împotriva opoziției și a societății civile și antagonism față de funcția de Președinte”, a declarat Iulian Bulai, șeful delegației APCE.
„Calitatea alegerilor a reflectat perioada pre-electorală. Având în vedere cazurile de cumpărare de voturi, climat larg de presiune și intimidare organizată de partide înainte și în timpul alegerilor, în special în zonele rurale, întrebări despre imparțialitatea instituțiilor statului, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la condițiile electorale, în special, condițiile de concurență inegale care subminează încrederea în rezultat și explică reacțiile la rezultatele alegerilor. Aceste probleme trebuie abordate de autorități”, a punctat acesta.
În ciuda obligației constituționale de a asigura egalitatea de gen, modificările legislative efectuate în acest an au subminat acest obiectiv și au condus la o scădere semnificativă a numărului de femei pe listele de partid pentru aceste alegeri. Programele partidelor nu aveau mesaje care vizează în mod special femeile, iar partidele au implicat în campania electorală puține femei. În același timp, femeile politicieni din Georgia continuă să se confrunte cu stereotipuri adânc înrădăcinate și chiar cu violență.
„Deși lăudăm alegerile în mare măsură pașnice, scăderea numărului candidaților de sex feminin din cauza eliminării cotelor de gen este un regres pentru diversitate, mai ales că participarea activă a femeilor la secțiile de votare evidențiază rolul lor vital și cererea pentru o mai mare reprezentare”, a declarat Pia Kauma, șeful delegației AP OSCE. „Odată cu adoptarea recentă a Legii privind transparența influenței străine, sper că implicațiile acesteia pentru libertatea de asociere și exprimare vor fi re-evaluat de următorul parlament pentru a proteja activitatea vitală a societății civile în Georgia și pentru a se asigura că toate vocile sunt auzite”.
Administrația electorală a organizat alegerile în mod eficient, dar percepția publicului asupra imparțialității sale a fost afectată de preocupările legate de schimbările recente ale proceselor de numire și de luare a deciziilor, precum și legăturile percepute între membri fără afiliere politică formală și partidul de guvernământ. Pentru prima dată, dispozitivele electronice au fost folosite în majoritatea secțiilor de votare, iar administrația electorală a făcut un efort semnificativ pentru a educa alegătorii cu privire la utilizarea lor înainte de ziua alegerilor.
Ziua alegerilor a fost în general bine organizată procedural și ordonat, dar a fost marcată de un mediu tensionat. Secretul votului a fost adesea compromis și au existat rapoarte de intimidare și presiune asupra alegătorilor.
„Respectul pentru valorile comune ale libertății individuale, democrația și statul de drept sunt o condiție esențială pentru a deveni membru NATO. Aceste alegeri au fost încă un test critic pentru democrația Georgiei, iar consecințele lor vor fi altele”, a declarat Faik Öztrak, șeful delegației AP NATO.
„Acum este de datoria mea să raportez despre aceste alegeri – de la administrarea alegerilor până la intimidare și presiune asupra alegătorilor – astfel încât Adunarea să poată explora cum să sprijine cel mai bine poporul georgian, care a demonstrat din nou și din nou că își dorește o Georgia democratică în UE și NATO”.
Deși moderată, campania a fost competitivă, dar limbajul și imaginile folosite erau de natură să dezbine. În timpul campaniei, reprezentanții partidului de guvernământ au făcut declarații publice despre intenția lor de a interzice partidele cheie de opoziție după alegeri. Observatorii au remarcat, de asemenea, rapoarte de intimidare, constrângere și presiune asupra alegătorilor, în special asupra angajaților din sectorul public și a altor grupuri, ridicând îngrijorări cu privire la capacitatea unor alegători de a-și exprima votul fără teama de răzbunare.
”Continuăm să ne exprimăm îngrijorări profunde cu privire la retragerea democratică din Georgia. Desfășurarea alegerilor este, din păcate, o dovadă în acest sens”, a declarat Antonio López-Istúriz White, șeful delegației PE. „Vom continua să urmărim îndeaproape situația din Georgia pentru a vedea dacă următorul guvern alege să se realinieze la valorile și normele UE și să inverseze tendințele negative din ultimele luni”.
În ceea ce privește presă din Georgia, aceasta a fost caracterizată ca ”diversă, dar extrem de polarizată” și dependentă de finanțarea actorilor politici.
Monitorizarea mass-media efectuată de misiunea de observare a arătat o părtinire politică clară a tuturor posturilor, în timp ce obligațiile legale de acoperire imparțială a știrilor la televiziunea comercială au fost ignorate. Deși acoperirea candidaților de către postul public a fost în mare parte pozitivă sau neutră, partidului de guvernământ i-a fost alocat mult mai mult timp decât altor partide. În plus, în urma unei serii de atacuri recente, intimidări și presiuni, siguranța jurnaliștilor rămâne o preocupare majoră.
„Deși campania a oferit alegătorilor o gamă largă de opțiuni în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din Georgia, nu este suficient pentru a aduce alegerile în conformitate cu principiile democratice internaționale”, a declarat Eoghan Murphy, care a condus misiunea de observare a alegerilor ODIHR. „Polarizarea profundă din țară, presiunea nejustificată asupra alegătorilor și a societății civile și tensiunea pe care am văzut-o în ziua alegerilor demonstrează că mai este nevoie de multă muncă”.
Misiunea internațională de observare a alegerilor la alegerile parlamentare din Georgia a totalizat 529 de observatori din 42 de țări, compuse din 380 de experți, observatori pe termen lung și pe termen scurt, desfășurați de ODIHR, 60 de parlamentari și personal din cadrul AP OSCE, 39 de la APCE, 38 de la AP NATO și 12 de la PE.
[…] În timp ce alegătorilor li s-a oferit posibilitatea de a alege între 18 liste de candidați, iar candidații puteau, în general, să facă campanie liberă, alegerile parlamentare din Georgia au fost afectate de polarizarea înrădăcinată, de îngrijorările cu privire la legislația recent adoptată și impactul acesteia asupra libertăților fundamentale și a societății civile, precum și […] Citeste mai mult […]