Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne la interpelarea privind utilizarea brățărilor electronice în primele 12 luni de la operaționalizarea la nivel național a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (1 oct. 2024 – 1 oct. 2025) confirmă faptul că acesta este funcțional la nivel național și reprezintă un pas important pentru creșterea siguranței victimelor, anunță deputatul Alina- Gorghiu, printr-un comunicat de presă.
Datele arată că monitorizarea cu brățara electronică este utilizată în primul rând în cazurile de violență domestică, marea majoritate a dispozitivelor fiind montate în baza legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
De asemenea, după intrarea în vigoare la 31 august 2024 a Legii 26/2024 privind ordinul de protecție, care oferă protecție victimelor tuturor formelor de violență și indiferent de relația în care se află cu agresorul, în intervalul de referință au fost montate brățări electronice și în baza acestei legi în toate județele țării, mai puțin Arad, Sălaj și Teleorman.
Datele transmise de Inspectoratul General al Poliției Române arată însă diferențe semnificative între județe în ceea ce privește numărul persoanelor monitorizate electronic. În București și în județe precum Bacău, Cluj, Galați, Iași sau Vrancea măsura este utilizată într-un număr ridicat de cazuri, în timp ce în alte județe – precum Giurgiu, Mehedinți, Caraș Severin sau Covasna – numărul este considerabil mai redus.
Aceste diferențe nu trebuie interpretate ca o lipsă de implicare a autorităților locale, ci ca un semnal clar că este nevoie de instrumente suplimentare de analiză, date detaliate și resurse bugetare adecvate, pentru a înțelege mai bine realitatea din teren și pentru a sprijini aplicarea unitară a legii.
De altfel, MAI precizează că, în prezent, nu există date statistice structurate privind situațiile în care victimele refuză montarea brățării electronice. Această lipsă de date nu permite o analiză aprofundată a cauzelor refuzului și nici identificarea celor mai eficiente soluții de sprijin pentru victime.
În acest context, consider necesară: alocarea de resurse bugetare dedicate ; realizarea unui studiu național privind aplicarea brățărilor electronice; analiza motivelor pentru care unele victime refuză această măsură ; formularea de politici publice bazate pe date reale, nu doar pe statistici generale.
Poliția Română și instituțiile implicate aplică legea în limitele cadrului existent. Tocmai de aceea, este responsabilitatea decidenților politici să asigure finanțare, cercetare și politici publice fundamentate, astfel încât brățara electronică să fie utilizată cât mai eficient și uniform, în interesul victimelor.
