Acasă Economie ANAF: ”2016 va fi un an decisiv pentru toți contribuabilii onești”

ANAF: ”2016 va fi un an decisiv pentru toți contribuabilii onești”

DISTRIBUIȚI

anaf1

”Dimensiunea reformei ANAF este uriașă și aparent de neînțeles pentru cei care nu sunt implicați direct. Cu toate acestea, avem deja primele rezultate vizibile și cuantificabile, prin surplusul de venituri din 2015 care depășește cu 100% creșterea economică. A fost un an în care corul criticilor de profesie a fost extrem de activ, chiar dacă nu sunt buni cunoscători ai  mecanismelor administrării fiscale. Un an în care am preferat să demonstrăm prin fapte și printr-o comunicare publică intensă și transparentă, și nu prin prezențe la simpozioane, conferințe sau prin studiourile de televiziune. Acolo este locul celor care trebuie să explice acum de ce toate previziunile catastrofice care priveau nivelul veniturilor bugetare au fost contrazise in totalitate de realitate. În 2016, vom rămâne consecvenți principiului toleranță zero la evaziune, pentru că unul dintre scopurile noastre principale este de a asigura în continuare resursele necesare pentru a susține o politică fiscală relaxată care să conducă la prosperitatea mediului de afaceri. Totodată, țin să subliniez faptul că anul 2016 va fi un an decisiv pentru toți contribuabilii onești. Pe lângă asigurarea unui mediu concurențial fara distorsiuni, ne propunem să reformăm complet mecanismele rambursării TVA, diminunând drastic termenele, prin reducerea la minimum a inspecțiilor fiscale în cazul contribuabililor onești din categoria celor mari și mijlocii. Cu sprijinul Guvernului, reforma ANAF va avea rezultatul scontat. Ultimii doi ani, și în special 2015, sunt o prima garanție atât prin prisma încasărilor, cât și a încadrării în calendarul de implementare a  programului de modernizare derulat împreună cu Banca Mondială. În maximum doi ani, România va avea un decalaj fiscal sub media UE. Acesta este obiectivul meu și echipei mele de la ANAF.”, declară Gelu Ștefan Diaconu, președinte al ANAF.

Sumar colectare 2015/2014

În 2015, veniturile în sumă de 196,24 mld lei reprezintă o depăşire cu 8% (indice nominal) și cu 13,69 mld lei (în cifre absolute) a veniturilor colectate în 2014. Încasările din TVA au fost cu 6,21 mld lei (+12%) mai mari decât în 2014, cu o TVA la alimente de doar 9% și o creștere a consumului sub rata creșterii colectării. De asemenea, raportat la programul inițial de încasări, gradul de realizare este de 104% .

Sumar colectare decembrie 2015

În decembrie 2015, s-a colectat cu 1,52 mld lei mai mult (+11%) decât în decembrie 2014. La TVA s-a înregistrat o creștere de 33%, în condițiile în care s-a asigurat restituirea unei sume aproape echivalente cu cea din dec. 2014 (2,98 mld lei, față de 3,13 mld lei), inclusiv o tranșă suplimentară

La profit s-a înregistrat o creștere de 97,77%, ca urmare directă a reducerii evaziunii prin diminuarea sumelor deductibile prin utilizarea lanțurilor de firme de tip “fantomă”.

Se observă faptul că principalele creșteri se regăsesc la categoriile de impozite afectate de fenomenul evaziunii fiscale: TVA, profit, accize. Iar la bugetul de stat, care include aceste impozite, ponderea colectării în PIB a crescut cu un procent.

Creșterea consistentă a colectării este rezultatul direct al presiunii exercitate pe creșterea conformării voluntare atât de către inspectorii antifraudă în zona vânzării cu amanuntul și a comerțului angro (în special zona engros), precum și de către activitatea de inspecție fiscală.

Creșterea conformării voluntare din zonele cu categorii de contribuabili recunoscute pentru comportamentul fiscal de tip evazionist se datorează reducerii drastice a lanțurilor de firme de tip “fantomă”.

Potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea economică a fost de 3,6%, în timp ce încasările suplimentare din 2015 au crescut cu 8% față de cele înregistrate anul trecut. De asemenea, subliniem faptul că, în perioada de creștere economică, sarcina fiscală a fost diminuată considerabil printr-o serie de măsuri care au micșorat, implicit, impactul pozitiv al creșterii economice în colectare.

Totodată, în perioada analizată, deflația de 1.14% a afectat nominal veniturile colectate de ANAF.

Măsurile de relaxare fiscală care au influențat nivelul colectării sunt: scăderea CAS cu 5 la sută, neimpozitarea profitului reinvestit, diminuarea taxei “pe stâlp”de la 1,5% la 1% , creșterea vărsămintelor la pilonul II de pensii și scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%.

Din aceste motive, plusul de venituri este, în principal, consecința nemijlocită a acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale. De altfel, evoluția gradului de conformare pe categorii de contribuabili și zone geografice atestă fară dubii faptul că veniturile suplimentare din 2015 s-au înregistrat în zone recunoscute ca având un potențial evazionist ridicat.

În acest sens, exemplificăm cu zona București – Ilfov unde creșterea din 2015, raportată la 2014, la aceleași categorii de contribuabili, a fost de 18,62%. Din cele 13,69 mld lei colectate în plus în 2015, 6,11 mld lei provin din zona București – Ilfov.

Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală in anul 2015 a însumat 196.239,7 mil.lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 8% – indice nominal, cu 13.693,6 mil.lei în cifre absolute mai mult decât în perioada similară a anului 2014 (182.546,1 mil.lei).

 

București: Limba latină dispare din programa școlară – Ministerul Educației intenționează să schimbe programele școlare și modul cum se studiază în prezent în clasele gimnaziale. Limba latină urmează să fie scoasă din școli iar orele de română, istorie și geografie ar putea fi reduse.

Disciplina Limba și literatura română pierde, față de situația prezentă, o oră la clasa a cincea, în toate cele trei variante.

Materia Limba Latină dispare (în prezent studiată la clasa a VIII-a) și apar discipline noi, care înlocuiesc Cultura civică: Educație pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educație interculturală (clasa a VI-a), Educație pentru cetățenie democratică (clasa a VII-a) și Educație economică (clasa a VIII-a).

Religia rămâne neschimbată, iar Educația pentru sănătate a devenit în prezent materie opțională. Propunerea este susținută de ministrul Muncii, Claudia-Ana Costea, ministrul Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu și de ministrul Educației, Adrian Curaj.

Matematica rămâne cu patru ore pe săptămână, iar la Fizică și Chimie vor fi rezervate tot două ore din fiecare.

Biologia pierde o oră pe săptămână într-una dintre variantele de plan cadru la clasele a V-a și a VIII-a.

Geografia și Istoria pierd o oră pe săptămână la clasele a V-a, a VI-a și a VII-a.

O altă modificare vizează numărul de ore de Sport. În prezent, elevii de clasele V-VII pot face 2-3 ore de Educație Fizică și două ore în clasa a VIII-a, iar în variantele de plan cadru, Sportul pierde o oră pe săptămână fie la toate clasele, fie la o parte din ele.

Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică trei variante de planuri-cadru pentru gimnaziu. Astfel, până pe 23 ianuarie 2016, toți cei interesați – cadre didactice, specialiști în curriculum, elevi, părinți sau reprezentanți ai societății civile, sunt invitați să participe la această consultare publică și să exprime puncte de vedere, sugestii și propuneri prin completarea unui chestionar online.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

20 − 3 =