Potrivit ultimei ediții a raportului KeysFin Macro Update, mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea un posibil val patru al pandemiei de COVID-19, precum și a expirării măsurilor de stimulare fiscală și a creșterii presiunilor inflaționiste.
Analiștii KeysFin estimează o creștere cu aproximativ 7% a economiei, după ce anul 2020 a fost marcat de o scădere cu 4%, în contextul pandemiei de Covid 19.
Numărul companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate din acest an a crescut cu 30% (3.076 companii) față de minimul istoric de 2.360 de companii intrate în insolvență în aceeași perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerțului.
“Cea mai recentă ediție a raportului KeysFin Macro Update, care sintetizează situația mediului economic și de business local ne arată că, deși în primă fază mediul de afaceri a reușit să facă față pandemiei de COVID-19, cu excepția sectoarelor HoReCa și Cultură & Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenți la partenerii de afaceri, să aibă la îndemână soluții de reducere și de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insolvențele, riscurile asociate partenerilor, clienților și furnizorilor, pentru a lua cele mai corecte decizii și a evita pe cât posibil pierderile asociate plăților întârziate”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare, cele mai multe insolvențe în 2021
Cele mai multe insolvențe din 2021, la fel ca și în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerț (30,9%), Construcții (16,8%) și Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din total.
În ceea ce privește distribuția geografică, în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, cu ponderi cuprinse între 133% și 190%, în timp ce în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi, în primele șase luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
De asemenea, numărul companiilor suspendate a crescut cu 18% față de primul semestru al anului 2020, ajungând la 6.043 de companii, iar radierile și dizolvările s-au majorat cu 33,6%, ajungând astfel la 35.053 companii, după ce în anul precedent s-a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani (23.007 companii).
Analiștii KeysFin punctează în raportul Macro Update și evoluțiile pozitive din prima parte a acestui an: numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a atins cel mai ridicat nivel din istorie, mai precis 1.482.988 companii, iar numărul de înmatriculări firme a crescut cu 63% în prima jumătate a acestui an, ajungând astfel la 79.734 companii.
Ce a însemnat anul 2020 pentru companiile din România
La întocmirea studiului au fost centralizate și analizate datele financiare pentru anul 2020, raportate la Ministerul Finanțelor de aproximativ 750.000 de companii, iar cifrele arată că în anul 2020 s-a înregistrat o scădere a plăților restante de 4% față de 2019, ajungând la 83,4 miliarde lei. De asemenea, puțin sub jumătate (49%) au fost facturi restante către furnizori.
În același timp, pentru prima dată în istorie, rezultatul net a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, mai exact 103 miliarde de lei, cu aproximativ 11% mai mult față de anul 2019.
Nu în ultimul rând, analiștii KeysFin estimează că în anul 2021, economia României va crește cu aproximativ 7%, după ce, în anul 2020 a înregistrat o scădere de 4%, ceea ce ar însemna o medie anuală de aproximativ 1,5% în pandemie.
Cu toate acestea, în opinia analiștilor KeysFin, cele mai importante riscuri macroeconomice rămân: al patrulea val al pandemiei de COVID-19 (ca urmare a apariției noilor tulpini de SARS-CoV-2, în special a tulpinii Delta), coroborat cu numărul în scădere al vaccinărilor în România, impactul expirării măsurilor fiscale de stimulare a economiei, presiunile inflaționiste (generate de creșterea prețurilor materiilor prime pe plan internațional și de măsurile administrative locale), precum și adâncirea deficitului comercial, care va continua să aibă consecințe asupra monedei naționale.
