Eliminarea timpului petrecut în trafic și banii economisiți sunt principalele avantaje semnalate de angajații clădirilor de birouri care lucrează în prezent de acasă, în timp ce la capitolul dezavantaje aceștia punctează în primul rând lipsa socializării directe cu colegii, urmată de dificultățile în separarea timpului dedicat activității profesionale de cel personal, reiese dintr-un sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Studiul a presupus aplicarea unui chestionar online unui număr de peste 200 de angajați care în mod tradițional lucrează de la birou, dar în ultimele săptămâni au fost nevoiți să își desfășoare activitatea de acasă, ca parte a măsurilor de distanțare socială adoptate pentru a limita răspândirea Covid-19. Respondenţii au o vârstă medie de 36 de ani și lucrează în special în București (88%), activitatea lor fiind desfășurată în domenii diverse, precum servicii profesionale (24%), financiar (18%), real estate (17%) sau tehnologie și telecomunicații (13%). În medie, respondenţii și-au desfășurat activitatea acasă timp de 15 zile lucrătoare înainte de completarea chestionarului.
Eliminarea timpului pierdut în trafic, aspect apreciat de 80% dintre respondenţi, reprezintă un avantaj considerabil în contextul în care, în medie, angajații din București parcurgeau distanţa dintre locuință și birou în circa 45 de minute într-o zi obișnuită, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinox anul trecut. Următoarele avantaje sunt considerate a fi economiile financiare (pentru 49% dintre respondenţi), îmbunătățirea echilibrului între activitatea personală și cea profesională (43%), mai multă libertate în gestionarea programului de lucru (40%), precum și timpul suplimentar de odihnă (33%).
Pe de altă parte, cel mai mare dezavantaj îl reprezintă lipsa socializării directe cu colegii, aspect semnalat de 74% dintre respondenţi, urmat de dificultățile în separarea timpului dedicat activității profesionale de cel personal (44%), lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfășurarea activității (33%) și capacitatea mai scăzută de concentrare, ca urmare a factorilor disturbatori din locuință (33%). Alte aspecte semnalate sunt legate de dificultățile în gestionarea relației cu clienții și colaboratorii (29%), problemele tehnice (26%) și lipsa feedback-ului direct cu privire la activitatea prestată (24%).
În acest context, există un oarecare echilibru în ceea ce privește descrierea generală a experienței lucrului de acasă. Astfel, 38% dintre respondenţi caracterizează perioada de activitate de acasă drept foarte bună sau excelentă, 34% consideră această experiență ca fiind bună, în timp ce pentru 28% dintre aceștia perioada este nesatisfăcătoare sau chiar frustrantă. Mai mult, opțiunea de a lucra exclusiv de acasă după terminarea perioadei de restricționare a activității este preferată de doar 3% dintre respondenţi, cei mai mulți optând pentru un program flexibil în care să lucreze patru zile de la birou și una de acasă (39% dintre respondenţi) sau trei zile la birou și două de acasă (27%). În medie, angajații intervievați ar opta, daca ar avea posibilitatea, să lucreze 3,4 zile de la birou și 1,6 zile de acasă.
Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox: ”Actualul context a determinat companiile să ia măsuri radicale pentru a proteja sănătatea angajaților și a limita răspândirea Covid-19, astfel că circa 80 – 90% dintre angajații clădirilor de birouri lucrează în prezent de acasă. Această migrare masivă vine atât cu beneficii, cât și cu dezavantaje, care trebuie privite și din perspectiva caracterului temporar și oarecum obligatoriu al acestor măsuri. Este îmbucurător faptul că o parte semnificativă a activităților din zona serviciilor au putut fi continuate și de acasă, evitând astfel blocajul unui număr suplimentar de companii. Cu toate acestea, considerăm că viitorul este al soluțiilor mixte, în care prioritate va continua să aibă biroul, acesta nefiind doar un spaţiu fizic, ci și un spaţiu de socializare și colaborare, care reflectă totodată valorile și cultura fiecărei organizații în parte”.
