Propunerea legislativă adoptată la 31 martie, de plenul Senatului și transmisă Camerei Deputaților, în calitate de for d ecizional, referitoare la completarea Codului Administrativ, prin care se propune reglementarea unei interdicții în cazul candidaților la alegerile locale precum și în cazul aleșilor locali, este de natură de a menține un peisaj juridic fragmentat, de a lipsi de claritate normele în vigoare și conturează posibilitatea anulării respectării hotărârilor judecătorești prin care se mențin rapoartele de evaluare emise de inspectorii de integritate în ceea ce privește incompatibilitățile și conflictele de interese.
În fapt, inițiatorii propunerii legislative propun stabilirea faptului că la alegerile locale pot candida pentru funcția de primar doar persoanele care ”nu au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate, cu mai puțin de 3 ani înainte de data alegerilor”. În același sens, ”la alegerile locale din anul 2020 nu pot candida și ocupa funcții de ales local persoanele care au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate, în condițiile legii, comunicate cu mai puțin de 3 ani înainte de data alegerilor”, respectiv ”pot candida și ocupa funcții de ales local persoanele în privința cărora s-a constatat prin rapoarte de evaluare întocmite de ANI (…) comunicate cu mai mult de 3 ani înainte de data alegerilor, că au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate”.
Este fără îndoială faptul că orice propunere legislativă care limitează accesul și ocuparea funcțiilor sau demnităților publice a persoanelor pentru care ANI a stabilit existența unei abateri de la normele de integritate (incompatibilitate sau conflict de interese) contribuie la asanarea morală a societății și la asigurarea exercitării funcțiilor publice în condiții de integritate.
Cu toate acestea, prezenta propunere legislativă denotă o serie de necorelări și contradicții cu alte norme aflate în vigoare și poate conduce la ștergerea unor interdicții aplicate aleșilor locali și la imposibilitatea aplicării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care se mențin rapoartele de evaluare emise de ANI.
În concret, față de cele menționate anterior, ANI susține că propunerea legislativă este necorelată și vădit în contradicție cu prevederile Legii nr. 176/2010 referitoare la interdicția de 3 ani de a mai ocupa funcții publice persoanele pentru care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Perioada de interdicție poate fi aplicată numai după rămânerea definitivă a raportului ANI și nu de la comunicarea acestuia. Totodată, prin propunerea de modificare se admite faptul că un număr de persoane pot beneficia de un regim preferențial, în sensul în care deși se află în perioada de interdicție de 3 ani, pot să candideze și să ocupe funcții de ales local, perioada de interdicție fiind ”ștearsă” și faptul că interdicția de 3 ani începe să curgă numai după rămânerea definitivă a raportului ANI, de la data eliberării, destituirii din funcția respectivă sau a încetării de drept a mandatului.
