În cadrul Sesiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care a avut loc joi, 2 octombrie 2025, la Strasbourg, a avut loc dezbaterea de urgență Rusia și noile amenințări la adresa democrațiilor europene. Șeful Delegației Parlamentului României, deputatul Ionuț Stroe, a susținut o intervenție privind impactul agresiunii Federației Ruse asupra securității europene și necesitatea unui răspuns unitar din partea statelor membre.
Parlamentarul român a subliniat faptul că acțiunile Rusiei depășesc frontul din Ucraina, manifestându-se prin atacuri cibernetice, dezinformare, ingerințe în procesele electorale și utilizarea migrației și a culturii ca arme hibride împotriva democrațiilor europene. El a amintit recentele incidente cu drone rusești care au încălcat spațiul aerian al NATO, inclusiv al României, reiterând că țara noastră își va apăra cu fermitate teritoriul, în deplin acord cu obligațiile asumate ca stat membru al Alianței.
Totodată, deputatul a evidențiat că Rusia recurge la tactici hibride, folosind migrația, cultura și informația ca arme, și a amintit încercările de ingerință în procesele electorale din Rep. Moldova, Polonia și România, descriind aceste acțiuni nu ca simple dispute politice, ci ca parte a unui război hibrid împotriva democrațiilor europene.
În deschiderea dezbaterii, deputatul Iulian Bulai, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), raportor pe tema Rusia și noile amenințări la adresa democrațiilor europene, a subliniat gravitatea și amploarea atacului pe care Federația Rusă îl desfășoară asupra democrațiilor de pe continent.
El a reamintit că, atât România, cât și Ucraina, au cunoscut de-a lungul istoriei efectele dramatice ale ingerințelor rusești, iar astăzi aceste amenințări se manifestă prin război militar, dar și printr-o ofensivă hibridă fără precedent.
Parlamentarul a arătat că Rusia continuă să intensifice războiul de agresiune împotriva Ucrainei, cu atacuri repetate asupra orașelor, infrastructurii și populației civile, inclusiv prin încălcarea spațiului aerian al unor state membre, precum Estonia, Polonia și România. Totodată a atras atenția asupra extinderii războiului hibrid rusesc în procesele democratice interne ale statelor europene, prin manipulare online, dezinformare, amenințări cu bombă și tentative de deturnare a cursului pro-european al unor țări precum Republica Moldova și România.
În continuare, acesta a avertizat că Rusia transformă nu doar armele, ci și migrația, cultura și informația în instrumente de destabilizare, încercând să adâncească diviziunile din societățile europene și să erodeze valorile fundamentale ale democrației. În fața acestor riscuri, deputatul Bulai a subliniat că obiectivul Moscovei este clar: „divizarea și subminarea Europei unite, prin frică și polarizare”.
Ca răspuns la aceste provocări, parlamentarul român a pledat pentru o reacție unitară și hotărâtă din partea Europei, subliniind importanța sprijinului ferm pentru o pace justă și durabilă în Ucraina, a consolidării mecanismelor internaționale de tragere la răspundere pentru crimele de război și crimele de agresiune, precum și a intensificării sancțiunilor și izolării diplomatice a Rusiei, inclusiv în domeniul sportului. Totodată, a evidențiat necesitatea de a spori reziliența democratică prin măsuri legislative eficiente și prin contracararea dezinformării și propagandei externe.
Iulian Bulai a transmis un apel către parlamentari de a nu ceda în fața agresiunilor ruse și de a menține fermitatea până la victoria Ucrainei și a subliniat că apărarea valorilor democratice și a securității europene depinde de unitatea și determinarea constantă a statelor membre ale Consiliului Europei.
În lumina acestor considerente, APCE a adoptat o rezoluție în ceea ce privește nevoia unei păci juste și de durată în Ucraina, solicitând un angajament european neclintit și o unitate mai mare, dincolo de Europa, în sprijinul Ucrainei și al unei păci juste și de durată, indispensabilă pentru viitorul european al Ucrainei și pentru securitatea întregului continent, insistând că orice negocieri de pace trebuie să implice Ucraina și să respecte dreptul acesteia de a-și determina propriul viitor, inclusiv dreptul suveran de a-și continua integrarea în UE sau apartenența la alte organizații internaționale.
De asemenea, în acest context, APCE a decis crearea unei platforme de dialog cu forțele democratice rusești în exil.
Participarea la platformă (a cărei componență nu a fost încă stabilită) se va face pe baza unor criterii. Este de așteptat ca acest demers să ducă la schimburi bidirecționale cu APCE pe marginea problemelor care stârnesc îngrijorare comună.
De asemenea, membrii plateformei vor putea participa la ședințele comitetelor selectate în timpul anumitor sesiuni.
Pornind de la un raport al estonianului Eerik-Niiles Kross (ALDE), APCE consideră că participanții la platformă trebuie să fie „persoane de cea mai înaltă poziție morală”, care, printre alte condiții, să împărtășească valorile Consiliului Europei.
Printre altele, parlamentarii cred că noua platformă poate contribui la consolidarea capacității forțelor democratice ruse de a „aduce schimbări democratice durabile în Rusia și de a contribui la obținerea unei păci juste și de durată în Ucraina, alături de asigurarea responsabilității actorilor ruși pentru crimele internaționale comise”.
Cu toate acestea, spre deosebire de forțele democratice din Belarus, „forțele democratice rusești nu au o structură politică unică, unificată”, a subliniat PACE, care a încurajat grupurile și inițiativele rusești din exil să-și unească forțele pentru a pleda pentru schimbarea democratică în Rusia, pentru a expune infracțiunile regimului rus și a sprijini ucrainenii.





