Urmare a desființării, în 1989, a sistemului de planificare centralizată, România a trebuit să se adapteze la regulile economiei de piață și democrației. Prin urmare, în ultimii 30 de ani legislația românească în domeniu amenajării teritoriului și construcțiilor a fost practic rescrisă în funcție de capacitatea de înțelegere a proceselor și evoluțiilor, pentru a răspunde schimbărilor, iar în prezent încearcă să redefinească şi să impună obiective de dezvoltare durabilă, coeziune economică, socială şi teritorială pentru funcțiile de amenajare a teritoriului. Pentru construirea unui sistem de planificare urbană și teritorială care să funcționeze după regulile pieții, dar şi pentru schimbarea percepției şi a discursului public pe acest subiect, sunt necesare eforturi din partea tuturor factorilor implicați, începând cu decidenții politici și până la cetățeni.
Haosul urbanistic a fost favorizat de lipsa de predictibilitate și coerență legislativă
Necesitatea sistematizării legislației a fost dublată adesea de schimbări care au dus, în timp, la inadvertențe în conținutul actelor normative din domeniul urbanismului, mediului, cadastrului, proprietății, zonelor construite protejate și monumentelor istorice, gestiunii riscurilor naturale şi industriale sau chiar vid legislative (absența unor texte legale care să răspundă unor situații concrete apărute în practică). Haosul urbanistic de care foarte multă lume se plânge a fost favorizat tot de lipsa de predictibilitate și coerență legislativă.
Analiza reglementărilor în domeniu a arătat o dublare sau triplare a avizelor necesare în cadrul aceleiași proceduri, la aceeași investiție, diferențe între procedura de autorizare a construcțiilor mici față de investițiile mari.
Problemele legislative au condus la concluzia nevoii unei restructurări coerente şi corelate în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, sub forma codificării, inclusiv redefinirea conceptuală a unor elemente din sistemul de planificare – proiectare – execuție – administrare – control. În prezent, aceste domenii sunt reglementate de 11 legi, o ordonanță de guvern, 11 hotărâri de guvern și opt ordine de ministru, cărora li se adaugă și reglementări conexe – 23 de legi, 15 ordonanțe sau ordonanțe de urgență, opt hotărâri de guvern și patru ordine de ministru. Lipsa clarității normelor, paralelismele legislative, normele contradictorii (între legi sau chiar în cadrul aceluiași act normativ) și ineficiența mecanismelor de control au făcut ca amploarea şi numărul situațiilor litigioase sau acțiunilor în justiție să fie în creștere.
Reguli clare, echitabile, pentru a simplifica procedurile în domeniul construcțiilor și al urbanismului
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Guvernul a aprobat Tezele prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, un prim pas către sistematizarea, actualizarea și corelarea reglementării unitare în domeniul construcțiilor sub forma unui Cod.
Codul care va fi elaborat ar trebui să fie un instrument legislativ clar, să reglementeze toate aspectele activităților de amenajare a teritoriului, urbanism şi construcții, coerent, adaptat realităților contemporane (naționale şi internaționale), prospectiv, îndreptat către îmbunătățirea calității vieții oamenilor.
De altfel, ministrul Cseke Attila, cel care a prezentat Guvernului proiectul, a dat asigurări că vor fi ”reguli clare, echitabile, pentru a simplifica procedurile în domeniul construcțiilor și al urbanismului”.
Lucrul pentru elaborarea ”Tezelor prealabile ale Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor” a început în perioada 2016-2017, când la nivelul MDLPA a fost constituită o comisie formată din reprezentanții a 25 de instituții și autorități guvernamentale, organizații profesionale, ale aleșilor locali, unități de învățământ universitar etc. care au dezbatut concepția generală, principiile, orientările şi eventualele soluții ale reglementărilor preconizate.
Proiectul a fost în dezbatere publică (pentru observații și propuneri din partea societății civile) în perioada martie-aprilie 2018.
Propunerea de codificare a legislației amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va avea la bază 25 de principii:
- Integrarea deplină cu principiile din legislația națională și cu principiile și normele dreptului european
- Considerarea patrimoniului cultural și mediului natural ca resurse de identitate națională și a comunităților
- Reglementarea coerentă și adecvată (ex. reglementări clare și dedicate cu privire la contenciosul administrativ specific domeniilor amenajarea teritoriului și urbanism, care se vor referi în principiu la: suspendarea aplicării actelor administrative atacate, acțiunile privind anularea actelor administrative, acțiunile formulate împotriva refuzului nejustificat de a soluționa o cerere, completuri specializate)
- Definirea unitară a domeniului și terminologiei
- Clarificarea raporturilor dintre elaborarea strategiilor şi politicilor publice, procesul de aplicare şi aprobare a planurilor și cel de realizare a investițiilor publice și private (ex. corelarea planificării teritoriului și reglementărilor urbanistice cu planificarea în domeniul mediului, inclusiv cu planificarea în domeniul prevenirii generării de deșeuri/gestionării deșeurilor/substanțelor chimice)
- Coerența și eficacitatea instrumentelor de planificare spațială
- Prevalența interesului general asupra celui privat
- Prezervarea unor rezerve de teren pe termen mediu și lung (ex. reglementarea posibilităţii stabilirii unor zone de tip „rezervă de teren” pentru o etapă de dezvoltare mai îndepărtată)
- Simplificarea procedurilor și abordării diferențiate în cadrul procesului de autorizare a executării lucrărilor de construcții
- Coordonarea și corelarea verticală și orizontală a documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism
- Transparența și accesul liber la informația specifică
- Abordarea multidisciplinară a instrumentelor de planificare spațială
- Responsabilitate publice
- Responsabilitate și deontologie profesională
- Abordarea coerentă și completă a ciclului de viață al investiției
- Relevanța tipului de contractare a lucrărilor de construcții
- Obligativitatea monitorizării și controlului (ex. proceduri și instrumente de monitorizare și control pe ȋntreg ciclul de viață al investiției)
- Reglementarea formelor de calificare și certificare a tuturor participanților la proces (ex. corelarea dintre COR, standardele ocupaționale și formarea profesională, precum și facilitarea dezvoltării învățământului dual pentru formarea forței de muncă specializate)
- Claritatea și coerența rolurilor și responsabilităților (ex. atribuțiile fiecărui participant la realizarea unei investiții și responsabilitățile lui)
- Reprezentarea armonizată a intereselor (ex. definirea cu precizie a interesului public și responsabilitățile fiecărei părți interesate – investitor, proiectant și constructorul)
- Compatibilitatea funcțiunilor (ex. dispoziții referitoare la realizarea unor investiții care pot crea disconfort populației sau pot afecta negativ mediul în general sau sănătatea populației)
- Integrarea riscurilor și al asigurărilor (ex. definirea zonelor de interdicție totală a construcțiilor sau reglementarea lor pe principiul creșterii rezilienței, adaptarea la schimbări climatice și al importanței socio-economice)
- Recunoașterea dezvoltării incrementale a informațiilor (evoluția temelor, strategiilor, documentațiilor de proiectare, estimărilor de cost și de timp)
- Redefinirii categoriilor de sancţiuni (ex. introducerea de sancțiuni aplicabile persoanelor cu responsabilitate în îndeplinirea obligațiilor legale)
- Utilizarea instrumentelor fiscale pentru creșterea disciplinei în construcții (ex. suprataxarea construcţiilor ilegale pentru descurajarea lor)
La sistematizarea legislației şi elaborarea proiectului de Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor va lucra o echipă de experți în domeniile relevante – atât din funcționari publici din MDRAP, cât și din specialiști de formație profesională interdisciplinară (arhitecți, urbaniști, ingineri constructori, ingineri de instalații, juriști, economiști, ingineri geodezi, ingineri de mediu, arhitecți specializați în probleme de patrimoniu construit).
Dată fiind complexitatea și dimensiunea celor trei domenii de interes ale Codului – amenajarea teritoriului, urbanismul şi construcțiile, în 2018 se propunea structurarea actului normativ în două părți distincte ”Codul amenajării teritoriului şi urbanismului” şi ”Codul construcțiilor”, ambele complexe, complementare și interdependente, care să reglementeze cadrul legal, pornind de la amenajarea teritoriului și trasarea de linii strategice directoare, la planificare urbanistică operațională, până la abordarea întregului domeniu al construcțiilor, autorizarea executării lucrărilor de construcții, etapele de derulare ale unei investiții, ciclul de viață al construcțiilor, roluri și responsabilități etc.
Ghișeu unic între autorităţile administrației publice locale și entitățile avizatoare
Viitorul Cod ar trebui să sistematizeze legislația privind amenajarea teritoriului, urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții și să operaționalizeze ghișeul unic între autorităţile administrației publice locale, entitățile avizatoare, pentru eliberarea de sarcini administrative inutile, reducerea birocrației, costurilor și riscurilor de corupție.
Ca impact social, o bună planificare trebuie să susțină atingerea scopurilor sociale și obiectivelor comunitare, și să asigure faptul că preocuparea indivizilor pentru bunăstarea personală nu va afecta în mod nejustificat bunăstarea altora. O bună planificare ar trebui eficientizeze și relația dintre administrația locală și cetățeni.
În ceea ce privește impactul asupra mediului, mai ales în contextul noilor ținte europene de reducere a poluării, codificare a legislaţiei în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor vizează inclusiv corelarea cu legislaţia de mediu.
De asemenea, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va fi corelat cu reglementările Codului Fiscal și principiile aprobate în Tezele prealabile ale Codului patrimoniului cultural.
Realizarea sa este importantă nu doar pentru mediul privat, care va avea, astfel, la îndemână, o ”Biblie” în domeniul urbanismului și construcțiilor, după care să se ghideze, ci și pentru administrație, care are nevoie de un asemenea document pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială (aprobată în 2016), care se referă la planificarea dezvoltării teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035 și care are la bază consolidarea poziției strategice a României în raport cu principalele axe de dezvoltare continentale și globale.
Proiectul Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va fi supus dezbaterii publice în vara acestui an. – ANTUANELA ROȘIORU
