Cerințe absurde birocratice, lipsa de colaborare între instituții și lipsa unor metode personalizate de lucru ”în teren” sunt printre motivele principale care au dus la rezultate slabe ale statului român în rezolvarea problemei tinerilor care au ieșit din școală și nu au un loc de muncă (NEETs).
După 5 ani de la lansarea Programului Operațional Capital Uman (POCU) și peste 600 milioane de euro fonduri UE dedicate tinerilor NEETs, avem 105.000 înregistrați oficial în bazele de date ale statului (circa un sfert din numărul total estimat) și numai 15.000 care și-au găsit un loc de muncă – conform datelor oficiale transmise de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) la solicitarea platformei ”O Țară ca Afară”.
”Abia acum, în 2020, se pot remarca progrese în privința identificării și înregistrării tinerilor NEETs. Statul român a început în sfârșit să performeze acolo unde era ușor – înregistrarea și ținerea evidenței acestora – dar mai are mult de lucru la măsuri de angajare sau întoarcere în sistemul de educație. Am oprit în 2016 statul român să arunce banii pe șepci și alte prostii, acum instituțiile ies pe teren și caută acești tineri. Trebuie să facem pasul următor, mai greu: să venim cu soluții pentru ei”, spune Cristian Ghinea, eurodeputat USR PLUS/RENEW Europe.
Progresele parțiale recente sunt obținute pe baza unei metode concepute în 2016 și aplicate ulterior de către ANOFM. Pe scurt, vorbim despre abordare personalizată, deplasarea funcționarilor ”pe teren” unde pot afla direct care este situația: primării, biserici, școli.
De menționat, înainte de 2016 au existat multe proiecte eșuate, precum unul (promovat de PSD) care propunea un buget de 46 milioane de euro, peste un sfert din bani urmând a fi alocaţi pentru benzină, şepci, ceasuri şi stick-uri de memorie la preţ supraevaluat.
”Vorbim despre o categorie de tineri extrem de dificilă, greu de activat pe piața muncii. Numai cei care lucrează efectiv pe teren pot ajunge la ei. Este absolut necesar să schimbăm modul de abordare pentru următoarele programe cu fonduri UE post 2021”, spune Vlad Botoș, eurodeputat USR PLUS/RENEW Europe.
Documentele disponibile acum arată că pentru Fondul Social European Plus (FSE+) ar urma să fie alocate României peste 7,24 miliarde euro, din care 10% dedicate tinerilor NEETs, adică 724 milioane euro.
Echipa #OȚarăcaAfară vine cu propuneri pentru cum ar trebui să arate acțiunile pentru un sprijin semnificativ al acestora.
Printre recomandări se găsesc, prioritare, măsurile de prevenție – cum procedăm preventiv astfel ca tinerii să nu ajungă în categoria NEETs, formarea de competențe și intervenții active pe piața muncii – care pot fi realizate cu informații reale din teren numai printr-o colaborare între instituțiile publice – școli/ANOFM (prin ramurile locale)/primării și ONG-uri, firme de plasare de forță de muncă, angajatori. Și nu vorbim doar despre măsuri standard de formare, ci unele adaptate și personalizate pe nevoia de formare reală și aptitudinile tinerilor identificați pentru a fi angajați.
