Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere prin care nu susține reducerea vârstei răspunderii penale de la 14 la 12 ani, argumentând că minorii sub 14 ani nu au discernământul necesar pentru a înțelege consecințele faptelor. Instituția argumentează în favoarea menținerii actualei limite de vârstă de 14 ani și solicită consolidarea legislației în materia măsurilor de protecție specială.
Statisticile indică doar două cazuri de omor cu minori sub 14 ani în perioada 2023-2026, ceea ce nu justifică o modificare legislativă care ar afecta milioane de copii din România.
Încarcerarea minorilor este contraproductivă, generând stigmatizare și reducând șansele de reabilitare, în timp ce măsurile educative și de protecție au demonstrat o eficiență superioară.
Soluția reală constă în consolidarea serviciilor sociale, investiții în educație și prevenție, precum și în optimizarea mecanismelor alternative deja existente în legislație.
Reacția instituției vine în contextul înregistrării unei propuneri legislative la Senat care vizează reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani, aplicabilă exclusiv pentru infracțiunea de omor.
Analiza AvP pleacă de la premisa că dezvoltarea psihică, intelectuală și morală a copilului este un proces gradual și neunifom. Legislația penală actuală, aliniată standardelor internaționale, instituie o prezumție absolută de lipsă a discernământului pentru minorii sub 14 ani.
Avocatul Poporului subliniază că, la această vârstă, copiii nu dispun de capacitatea necesară pentru a înțelege pe deplin semnificația socială a faptelor lor sau pentru a-și controla conduita conform normelor penale. Din acest motiv, reacția statului trebuie să rămână una exclusiv nepenală, axată pe protecție, asistență și educare, și nu pe sancțiuni retributive.
Un argument al opoziției față de această modificare legislativă este ineficiența pedepselor privative de libertate în cazul copiilor. Conform instituției, statisticile și studiile de specialitate evidențiază faptul că arestul și încarcerarea distrug copilăria, atrag o stigmatizare judiciară puternică și reduc drastic șansele de reabilitare. Mai mult, s-a observat că intervenția penală timpurie nu corectează comportamentele deviante, ci riscă să le consolideze, generând mai multă infracționalitate pe termen lung.
În schimb, măsurile educative și de protecție s-au dovedit a avea o rată mult mai bună de succes în prevenirea recidivei decât încarcerarea.
AvP atrage atenția și asupra riscului legiferării sub imperiul emoției publice, cu referire la recent mediatizatele evenimente în care au fost implicați minori. Instituția susține că, deși cazurile grave de violență juvenilă provoacă o legitimă indignare în societate, datele statistice nu justifică o schimbare radicală a politicii penale care să afecteze toți copiii.
Analiza cazuisticii din perioada 2023-2026, invocată de AvP, a relevat existența a doar două cazuri în care au fost implicați minori cu vârste sub 14 ani vizând infracțiunea de omor. Conform acesteia, raportat la cei aproximativ 3 milioane de copii cu vârsta între 0 și 14 ani din România, aceste situații izolate, deși tragice, nu constituie un fenomen care să impună coborârea pragului de vârstă.
O analiză a fenomenului delincvenței juvenile arată că minorii implicați în fapte penale provin preponderent din familii dezorganizate sau monoparentale, aflate în stare de vulnerabilitate socială și lipsite de o supraveghere corespunzătoare. De multe ori, este vorba despre copii cu părinți plecați la muncă în străinătate sau care au abandonat cursurile școlare. În viziunea Avocatului Poporului, soluția nu este extinderea sferei represive, ci o intervenție eficientă a politicilor sociale și educaționale care să trateze cauzele, nu doar efectele.
Instituția identifică o problemă reală nu în vârsta răspunderii, ci în lipsa resurselor instituționale pentru aplicarea eficientă a măsurilor alternative deja existente.
Măsura supravegherii specializate, de exemplu, riscă să devină ineficientă dacă nu sunt alocate resurse suficiente și competente pentru a monitoriza minorul, fiind necesară o mai bună finanțare a serviciilor sociale, o intervenție multidisciplinară care să implice asistenți sociali, psihologi și școala, precum și crearea de centre de reeducare cu personal specializat și programe terapeutice reale.
Menținerea pragului de 14 ani este susținută și de necesitatea alinierii la standardele europene și internaționale. Convenția ONU privind drepturile copilului și recomandările Consiliului Europei îndeamnă statele să stabilească o vârstă minimă ridicată a răspunderii penale și să utilizeze privarea de libertate doar ca o măsură de ultimă instanță. Modelele legislative din țări precum Germania, Spania sau Italia mențin acest prag la 14 ani, rezistând tendințelor represive și privilegiind educația și reintegrarea socială.
La finalul punctului de vedere transmis ministrului Justiției, AvP recomandă respingerea propunerii de scădere a vârstei răspunderii penale, menținerea actualului cadru legislativ și orientarea eforturilor către optimizarea mecanismelor alternative și prevenție.
Instituția propune, printre altele, introducerea educației juridice ca disciplină distinctă în școli și realizarea unor studii socio-juridice aprofundate privind corelația dintre vârsta răspunderii și rata infracționalității, în contextul în care sistemul de justiție juvenilă trebuie să rămână unul centrat pe interesul superior al copilului, având ca scop principal reabilitarea, și nu pedepsirea acestuia.
