Economia românească a înregistrat în 2023 o creștere de 1,8%, cu 0,8 mai puțin decât estimările anterioare, indică recentul raport privind „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat în ianuarie 2024 de Banca Mondială.
Au fost revizuite în jos şi estimările privind evoluția economiei româneşti în 2024 şi 2025, când creşterea reală a PIB-ului ar urma să fie de 3,3%, respectiv 3,8%. Comparativ, în luna iunie a anului trecut, Banca Mondială prognoza pentru România o creştere de 3,9% în 2024 şi de 4,1% în 2025.
Banca Mondială a avertizat că în 2024 economia mondială va încetini pentru al treilea an consecutiv, dar prognozează că Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 2,4%, după o creştere de 2,6% în 2023, una de 3% în 2022 şi de 6,2% în 2021.
Asta ar face creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 – 2024 mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 – 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor ’90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000, a declarat adjunctul economistului şef de la banca Mondială, Ayhan Kose.
Dacă excludem contracția economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială. Raportul prognozează că în 2025 avansul economiei mondiale va accelera până la 2,7%, dar cifrele au fost revizuite în jos față de estimarea de 3% din luna iunie a anului trecut, pe fondul încetinirii economiilor avansate.
În acest condiții, obiectivul Băncii Mondiale de a elimina sărăcia extremă până în 2030 pare a fi imposibil de atins, în condițiile în care activitatea economică este ținută pe loc de conflictele geopolitice.
„În absența unei modificări majore de direcție, deceniul 2020 va intra în istorie drept deceniul oportunităților irosite”, a avertizat economistul şef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Banca Mondială precizează că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în țările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investițiilor anuale de aproximativ 2.400 miliarde de dolari necesare pentru a face tranziția la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.
Instituția financiară a studiat efectele unei accelerări a investițiilor cu cel puțin 4% pe an şi a descoperit că impulsionează creşterea veniturilor per-capita, producția în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, îmbunătățeşte poziția fiscală a țărilor. Însă, astfel de accelerări cer reforme comprehensive, inclusiv reforme structurale pentru a majora comerțul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătățiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.
