Șefa DNA: ”Corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive” – Laura Codruța Kovesi la bilanțul DNA: ”Vă reamintesc ce spuneam exact acum un an la bilanț despre munca noastră: „În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetățenii României. Fără ei munca noastră nu ar fi fost posibilă…sunt mii și mii de oameni cinstiți care vor o societate clădită pe corectitudine și respect. Vă mai spuneam că este importantă această conștientizare a pericolului pe care îl reprezintă corupția, iar pentru a avea o Românie cu mai puțină corupție toți cei care suntem aici, în această sală, trebuie să dorim în continuare același lucru. Același lucru este valabil și astăzi. Ne-am dorit și ne dorim să combatem corupția. Dar nu este destul. Eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției.
În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA.
2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA. Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Prin urmare, investigațiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Dacă celelalte instituții ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire și control atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție. Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro. Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii. Instanțele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne. Tipologiile identificate în anchetele noastre dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată. Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut.
Vă dau câteva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie să decidă dacă astfel de fapte prezintă sau nu pericol și dacă ele trebuie să rămână în sfera penală.
Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?
Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu.
În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?
În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real. Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă.
Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone.
Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate.
Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente. Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente. Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative? Noi suntem procurori. Noi doar aplicăm legea. Bună, rea, legea o face societatea prin instituțiile sale reprezentative. Noi doar ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea.
Nu credem să sunt necesare modificări ale legislației care pot influența eficiența investigațiilor anticorupție. Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracțiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere independenței sau statutului magistraților. Suntem obligați să avem reacție atunci când modificări legislative vizează legi atât de importante cum sunt codul penal și codul de procedură penală. Mai ales atunci, când, astfel de modificări se fac, peste noapte, fără consultare și fără studiu de impact.
Dar, în aceste zile, am simțit cu toții că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil și matur, când a existat o voce unitară a justiției care a respins astfel de modificări. Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instanțele și parchetele au reacționat unitar pentru că stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți.
Recuperarea produselor infracțiunilor a fost o componentă importantă în anul 2016. Au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, o creștere substanțială, cu 72% față de anul trecut. De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe care achiziționează bunuri în alte țări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii.
DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internaționale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. În acest fel, am reușit să sechestrăm două proprietăți în Franța de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveția și Germania.
Finalitatea dosarelor constituie un element relevant în analiza noastră. Procurorii DNA au participat în aproape 15.000 ședințe de judecată. Am fost preocupați de hotărârile instanțelor judecătorești pentru evitarea soluțiilor diferite pe aceleași probleme de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas reperul de jurisprudență în activitatea noastră.
Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 870 inculpați trimiși în judecată de DNA. Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputați, 1 senator, 1 ministru, 5 președinți de consilii județene și 28 primari.
Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat eforturile de eficiență ale procurorilor DNA.
Procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată.
Ne preocupă în continuare creșterea standardelor de calitate.
De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecății.
Acest procent de 10% este sub media europeană și arată că, în România, justiția în România este funcțională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul.
În 2016, judecătorii au decis prin hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 226 milioane euro. Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid.
Activitatea DNA în 2016 a fost influențată major de prevederile declarate neconstituționale. Am fost nevoiți să facem eforturi mari pentru reorganizarea activității și realocarea resurselor umane. Durata de soluționare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, în condițiile în care un procuror din DNA are în medie peste 100 de dosare de soluționat în același timp. Este motivul pentru care uneori soluționăm cauze vechi.
Anul 2016 a fost anul în care atacurile la adresa sistemului judiciar, dar și la adresa DNA, au fost fără precedent. Întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrați și am răspuns în limitele permise statutului de magistrat, cu instrumentele instituționale pe care le avem. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii care și-a îndeplinit rolul constituțional de garant al independenței justiției și a reacționat ferm la atacuri și dezinformări.
Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informațiilor false care schimbă percepția unor realități și poate afecta grav credibilitatea și încrederea, inclusiv în sistemul de Justiție.
Prioritățile DNA în 2017 vor viza continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt și investigațiile privind frauda și corupția în achizițiile publice în special, în domeniul sănătății și infrastructură; frauda cu fonduri europene; corupția în sistemul judiciar; recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.
Noi suntem procurori și am depus un jurământ. Acela să respectăm legea. Indiferent dacă suntem lăudați sau criticați. Legea ni se aplică și nouă. Tot ceea ce facem, facem sub controlul CSM și al instanțelor. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmărește agende obscure și nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alți magistrați, judecătorii, vin și controlează munca procurorilor și măsurile dispuse de aceștia.
Astfel de acuzații au fost făcute de cele mai multe ori de inculpații și condamnații din dosarele noastre sau de cei care îi susțin. Presiunile exercitate în spațiul public depășesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat.
Dar cetățenii trebuie să știe că actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecători. În cadrul unui proces penal judecă mai mulți judecători. Uneori, între 10 și 15 judecători, chiar de la instanțe diferite. Ei decid în dosarele DNA.
Atunci când procurorii au încălcat legea sau etica au ajuns în fața instanței sau au plecat din DNA. Exigențele noastre sunt mari cu noi înșine, iar exigențele noastre se referă la respectarea legii și căutarea adevărului. Așa cum am făcut în fiecare an, voi încheia cu un mesaj adresat colegilor din DNA.
Vă mulțumesc pentru efortul profesionist, consecvent și responsabil din acest an. Chiar dacă a fost un an cu multe provocări, un an în care am fost atacați în mod constant, ne-am continuat activitatea onest și profesionist. Solidaritatea și corectitudinea au fost cele mai importante atuuri pe care le-am avut. Suntem procurori care am ales să lucrăm în DNA pentru că ne pasă. Ne pasă de țara în care trăim. Ne pasă de România. Și îmi doresc să continuăm împreună acest drum și să nu uitați că Noi suntem DNA! Dezbaterea despre corupție a fost mai puternică, în ultima perioadă, ca niciodată. Iar cel mai important efect a fost acela de solidarizare pentru principii.
Legea este azi mai puternică în România, ceea ce face societatea noastră, pe ansamblu, mai puternică!
Iohannis: Ireversibilitatea luptei anticorupţie nu este una garantată – Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut joi, 23 februarie a.c., la Cercul Militar Naţional, o alocuțiune în cadrul ședinței de bilanț privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016.
”Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit Parchetul Național Anticorupție în anul 2002, precursorul DNA, iar România a demonstrat, pe parcursul acestei perioade, că a reușit să își mărească, din punct de vedere instituțional, capacitatea de a lupta împotriva corupției, pentru consolidarea statului de drept. De la an la an, încrederea cetățenilor în justiție a crescut, iar succesul luptei anticorupție a ajuns să fie apreciat nu doar intern, ci şi la nivel internațional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune.
Această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide.
În tot acest interval nu numai capacitatea statului de a face față provocărilor ce țin de corupție a crescut, dar, lucru extrem de important, și mentalitățile s-au schimbat.
Am avut dovada acestui fapt recent, când am văzut cu toţii că cetățenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupția sau compromisul. Dimpotrivă, aceşti oameni au așteptări pe măsură de la instituțiile statului, au așteptări ca viața publică să aibă în centrul ei respectarea legii și integritatea.
La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte şi valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni.
Iar când acestea au fost puse în mod brutal în pericol, a existat o reacţie civică fără precedent. România a devenit nu numai un model de bune practici instituţionale în materie de luptă anticorupţie, ci şi o sursă de inspiraţie pentru cetăţenii altor state de a manifesta şi a-şi exprima în mod public refuzul de a mai accepta actele de corupţie.
Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupție a fost pusă în mod real la încercare.
Indignarea și mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună, ca și reacțiile partenerilor externi sunt semnale clare că ţara noastră trebuie să își continue parcursul de consolidare a democrației și statului de drept și, în acest sens, continuarea luptei anticorupție este o cerință esențială dacă ne dorim un stat modern.
De altfel, încercările Executivului de a modifica legislaţia penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta, în care se trage un semnal serios de alarmă în sensul că orice schimbări menite să slăbească eficacitatea instituţiilor judiciare care combat corupţia ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate de România în acest domeniu.
Iată, deci, că ireversibilitatea luptei anticorupţie nu este una garantată. Măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, ingerinţa factorului politic în actul de justiţie, campaniile media duse la adresa unor magistraţi sau instituţii judiciare sunt doar câţiva dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a înscris România.
Ordonanța nr. 13, nefericita Ordonanță 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile amenințătoare la adresa luptei anticorupție au fost retrase și sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată.
Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală sau legi de grațiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spațiul public, de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor.
Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017.
Aprecierea oportunității adoptării unor astfel de măsuri și intervenții trebuie să fie expresia unei dezbateri reale în Parlament, după consultarea specialiștilor și preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care să includă și punctul de vedere al minorității parlamentare, al opoziției.
Întregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reală a sistemului judiciar, cel care este chemat să aplice astfel de măsuri.
În acest sens, acțiunile mele, ca Președinte, au fost de fiecare dată în spiritul asigurării unei cooperări loiale între instituții și, de aceea, în tot procesul decizional care va urma, am încredere că DNA și instituțiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ prin prisma pozițiilor avizate pe care le pot expune, bazate pe activitatea lor de zi cu zi.
Doamnelor și domnilor,
Datele şi cifrele din raportul de activitate arată într-adevăr faptul că lupta DNA împotriva marii corupții duce la bunăstare socială, lucru care se va reflecta în primul rând în buzunarele cetățenilor.
Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important rămâne cel al recuperării prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă.
Activitatea instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu trebuie să fie una susţinută, pentru ca rezultatele să devină cu adevărat semnificative într-un domeniu în care cetăţenii au, pe bună dreptate, mari aşteptări.
O societate în care lupta anticorupţie este eficientă este una în care cei care au fost găsiţi vinovaţi nu se mai bucură în continuare de banii sau bunurile dobândite prin încălcarea legii.
Doamnelor şi domnilor,
Lupta împotriva corupţiei prin mijloacele legale de care dispune statul este necesară şi trebuie continuată.
Dar ea nu va fi suficientă pentru a combate definitiv acest flagel fără componenta de prevenire, care trebuie să capete din ce în ce mai multă substanţă.
În acest domeniu, profilaxia trebuie să însemne integritate şi responsabilitate la nivelul conducerii tuturor instituţiilor publice. Este, de altfel, şi una dintre aşteptările legitime ale societăţii în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice.
Am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României, o Românie construită pe o cultură a integrității şi corectitudinii în viața publică.
Importanța continuării eforturilor făcute în domeniul transparenței și integrității publice, recuperarea prejudiciilor, dimensiunea de prevenție sau eforturile în direcția promovării educației juridice sunt doar câteva dintre măsurile pentru realizarea cărora este nevoie de cooperare.
Nu putem să reuşim în acest demers care pune pe primul loc integritatea și interesul general al cetățenilor fără punți reale între instituțiile statului.
România se află într-un moment în care poate păşi cu încredere pe drumul democraţiilor consolidate, în care mecanismele statului de drept sunt independente de voinţa politică.
Este nevoie de foarte mult echilibru şi înţelepciune din partea tuturor părţilor implicate pentru ca progresele făcute până acum să nu fie pierdute. Ceea ce trebuie să primeze este dezideratul României de a deveni un stat puternic, care apără interesele cetăţenilor săi.
În această nouă paradigmă, DNA rămâne o instituţie cheie, cu un rol esenţial în combaterea fenomenului corupţiei şi al respectării legii.
Prin activitatea dumneavoastră de anul trecut, aţi arătat că obiectivele pe care vi le-aţi asumat pot fi transformate în realități palpabile.
Doamnelor şi domnilor,
Închei prin a vă reasigura de faptul că veți avea în mine un partener și un sprijin necondiționat în consolidarea statului de drept, fiindcă este convingerea mea fermă că dezvoltarea reală a României depinde de asta!”
