La 19 aprilie 2019, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc ședința de evaluare a activității pe anul 2018, în prezența conducerii MAI, a șefilor direcțiilor și ai inspectoratelor generale.
Redăm, în continuare, mesajul ministrului Carmen Dan:
“În primul rând vreau să îi salut pe colegii din teritoriu. Mulțumesc și presei fiindcă este alături de noi la prezentarea activității ministerului pentru anul 2018. Așa cum spuneam de fiecare dată când ne-am întâlnit și când am analizat activitatea fiecărei structuri a ministerului, momentul de bilanț este acela când trecem în revistă și lucrurile bune pe care le-am făcut și contabilizăm dacă ne-am atins obiectivele, dar este și un moment în care recunoaștem și ce nu am făcut, în așa fel încât să putem fi în continuare determinați în atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus. Ultima structură a MAI care și-a prezentat bilanțul a fost Poliția Română, iar asta s-a întâmplat pe 25 martie a.c.
De curând am finalizat întregul material privind activitatea în ansamblu a Ministerului Afacerilor Interne, așa că am dorit să ne întâlnim astăzi, în această formulă și nu într-una festivă, așa cum poate erați obișnuiți, pentru a cunoaște toți elementele centrale ale anului 2018 și prioritățile anului 2019.
Vă informez că forma completă a evaluării activității Ministerului Afacerilor Interne a fost transmisă tuturor beneficiarilor prevăzuți de lege, inclusiv către CSAT.
Așadar, putem spune că anul 2018 a fost unul extrem de complex, un an marcat de provocări, de schimbări și un an în care am făcut pași înainte pentru rezolvarea problemelor cu care acest minister se confruntă de ceva timp și care au efect direct asupra siguranței cetățenilor.
Uneori am reușit, în alte cazuri mai avem de muncă.
Am constatat că unele schimbări, oricât de benefice ar fi, se pot lovi de rezistență din partea unora. Asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la proiectele inițiate în 2017 și anume: reducerea deficitului de personal, investițiile logistice sau achiziția de echipamente de protecție.
Eu nu voi renunța și sunt convinsă că am sprijinul tuturor oamenilor de bună-credință în acest demers.
În 2018 am avut ca principale obiective: creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, eficientizarea serviciilor publice, gestionarea situațiilor de urgență, consolidarea parteneriatelor la nivelul Uniunii Europene în perspectiva preluării Președinției Consiliului UE, reducerea deficitului de personal și asigurarea resurselor logistice și financiare pentru buna desfășurare a activităților MAI.
În ceea ce privește primul obiectiv, al creșterii gradului de siguranță a cetățeanului, 2018 a fost al șaptelea an consecutiv în care înregistrăm scăderi în ceea ce privește infracțiunile comise și sesizate.
De asemenea, în ceea ce privește combaterea infracțiunilor grave săvârșite cu violență, acestea se situează la un nivel asemănător cu anul anterior, dar aș vrea să precizez, spre exemplu, că gradul de soluționare al infracțiunilor de omor este de 98,7%.
Mai mult de 70% dintre infracțiuni au fost constatate în flagrant, ceea ce ne arată că polițiștii și jandarmii au fost pe străzi la locul și momentul potrivit, acolo unde a fost nevoie de ei. În context, infracțiunile stradale, inclusiv cele de tâlhărie, au scăzut în anul 2018 cu peste 12 procente față de anul 2017.
În ceea ce privește siguranța rutieră, vă pot spune că accidentele grave și decesele rezultate în urma evenimentelor rutiere au fost mai puține față de 2017, dar numărul vieților pierdute în accidente rutiere rămâne în continuare mare.
Așa cum am procedat încă de la începutul mandatului, nu m-am implicat în niciun fel în munca operativă a structurilor MAI, am încercat însă să aduc în această direcție cât mai multe fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, de echipare, de protecție, astfel încât oamenii să își poată face cât mai bine treaba.
Iar pentru rezultatele obținute în creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, meritul aparține tuturor colegilor din structurile de ordine publică.
Solicit în continuare tuturor angajaților MAI să fie fermi și echidistanți în aplicarea legii, dar și să își asume cu demnitate și responsabilitate orice consecință a acțiunilor lor.
Și pentru că a venit vorba de responsabilitate, am să dau un exemplu din zona Direcției de Poliție Rutieră. S-a spus la un moment dat că șeful direcției ar fi cercetat pentru că subalternii dumnealui au luat permisele de conducere unor persoane publice sau politicieni.
Vreau să elimin orice confuzie și să menționez că cercetarea disciplinară despre care s-a vorbit în media, și care încă nu s-a încheiat, are ca principal obiect scandalul plăcuțelor de înmatriculare.
Ceea ce i se reproșează directorului este că a participat la Grupul de lucru pentru siguranță rutieră care a amendat prevederea Convenției de la Geneva prin care s-a stabilit posibilitatea folosirii numerelor de înmatriculare alcătuite numai din combinații de litere, iar atunci când, în România, Poliția Rutieră a trebuit să ia o decizie corectă cu privire la o asemenea speță, ați văzut ce a ieșit.
Nu mai discut despre faptul că nu l-a informat de acest aspect pe inspectorul general al Poliției Române atunci când a fost solicitat să se pronunțe pe acest subiect.
De ce, de mai bine de 6 luni, nu s-a putut finaliza o cercetare disciplinară? Acesta este un alt subiect care privește modul total ineficient în care este reglementată această construcție juridică a răspunderii disciplinare a polițistului.
Concret, avem numeroase situații în care cercetarea disciplinară este suspendată până la 1 an – termenul de decădere prevăzut de lege – prin tot felul de tertipuri care pot indica inclusiv o rea-credință, cum ar fi concediile medicale. Nu e momentul acum, dar voi face vorbire mai pe larg pe acest subiect cu o ocazie viitoare, dar, totodată, îi anunț de pe acum pe bolnavii închipuiți că am pregătit un set de măsuri pentru a rezolva și această problemă! Și am să vă mai dau un exemplu. Suntem în aceeași situație și în ceea ce îl privește pe chestorul de poliție Voicu. În curând se va împlini pe procedură, termenul de un an, ceea ce va conduce la imposibilitatea aplicării vreunei sancțiuni pentru modul defectuos în care a gestionat situația pedofilului.
În ceea ce privește situația de la frontiera de stat, eforturile au fost concentrate pe combaterea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, dar și pe fluidizarea tranzitului vehiculelor și a persoanelor prin punctele de trecere a frontierei, pentru reducerea timpului de așteptare.
În privința combaterii contrabandei cu tutun, în anul trecut au fost reținute, în vederea confiscării, peste 4,7 milioane de pachete cu ţigări cu o valoare de peste 41 de milioane de lei și au fost identificate şi destructurate 18 grupuri organizate, formate din peste 160 de persoane.
În 2018 au fost peste 33.000 de misiuni de asigurare a ordinii publice la evenimente și peste 20.000 de intervenții în sprijinul cetățenilor, fiind constatate aproximativ 15.000 de infracțiuni.
În majoritatea lor, aceste manifestări publice s-au desfășurat fără incidente, cu o singură excepție care a și marcat activitatea Jandarmeriei de anul trecut: protestul din data de 10 august.
Faptul că celelalte acțiuni de protest, și dinainte și de după 10 august, s-au desfășurat fără incidente este dovada că nu Jandarmeria a premeditat acțiunile violente.
La aceste manifestări la care protestatarii pașnici au înțeles să se disocieze de acțiunile celor agresivi, jandarmii au gestionat foarte bine situația, având intervenții punctuale pentru îndepărtarea și sancționarea celor care produceau și incitau la acte de violență.
Unii consideră, indiferent de argumentele prezentate, că intervenția jandarmeriei a fost abuzivă și nimic nu le va schimba percepția.
Eu pot accepta că au fost și acțiuni punctuale, ale unor jandarmi care au acționat disproporționat. Sunt și imagini în acest sens și nimeni nu le poate nega.
Cred însă că fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale și că nu trebuie să stigmatizăm o întreagă instituție pentru asta.
Mai cred că adevărul va fi stabilit, potrivit legii, de judecători în urma investigațiilor pe care le fac procurorii și nu pot fi de acord cu condamnarea publică a unor oameni și instituții doar de dragul discursului politic.
Despre acest subiect s-a vorbit mult, chiar și acum, la mai bine de 8 luni de la momentul 10 august, încă este în actualitate. Unii oameni au trecut prin propriul filtru ceea ce s-a întâmplat atunci, dovadă că jandarmeria este pe locul 3 în topul instituțiilor în care românii au încredere, după armată și biserică, conform sondajelor. Și nu mă refer la sondaje comandate de MAI sau de către Jandarmerie! Nu ne ocupăm cu așa ceva!
Și profit de ocazie să mai clarific un aspect care a stârnit și el multe discuții în spațiul public. Cel al declasificării unor documente.
În urma solicitării Parchetului General adresate direct Aparatului Central al MAI de a declasifica 8 documente cu referire la acțiunea din 10 august 2018, a fost constituită o Comisie, potrivit Hotărârii nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, pentru a analiza oportunitatea declasificării acestora.
În urma acestei analize, comisia a decis că un singur document nu poate fi declasificat, deoarece reprezenta o sinteză a unui document al unei alte instituții din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, care nu și-a dat acordul cu privire la declasificarea acestuia.
Celelalte 7 documente au fost declasificate total sau parțial, adică în proporție de peste 90%. Au rămas mai puțin de 2 file clasificate, din totalul de 25, cât reprezentau însumat aceste documente.
Repet, este vorba de solicitările adresate direct ministerului, eu neavând cunoștință, și nici nu este normal să am, căror altor structuri din MAI sau din afara lui, li s-au mai făcut diverse solicitări de către Parchet.
O ultimă informație pe acest subiect – Datele pentru care s-a păstrat caracterul clasificat proveneau de la alte structuri sau instituții care nu și-au dat acordul pentru declasificare.
Toate documentele declasificate total sau parțial au fost înaintate unității de parchet din data de 31 ianuarie și constituie probe în dosar.
Îi invit pe toți cei interesați de aceste documente să le solicite Parchetului, pentru că doar procurorii pot stabilii dacă probele din dosar pot fi făcute publice sau nu.
Din acest moment orice demers din partea Parchetului, în sensul că MAI nu a declasificat documentele și de aceea nu se poate finaliza ancheta îl voi considera susceptibil de neadevăr! Așa cum am mai declarat și în alte rânduri, instituția pe care o reprezint este prima interesată de lămurirea aspectelor legate de 10 august. Cu atât mai mult, Jandarmeria Română, față de care s-au inițiat adevărate campanii de denigrare și s-a pus o presiune în plus în tot acest timp.
Mi s-a adresat de nenumărate ori întrebarea – ce se mai întâmplă cu dosarul 10 august? Vreau să înțeleagă toată lumea că nu ministerul de interne trebuie să răspundă la această întrebare, ci Parchetul Militar.
Ministerul de Interne s-a achitat de toate responsabilitățile pentru ca acest dosar să se finalizeze. Recomand Parchetului General să caute vinovății pe baza probelor și nu scuze!
Schimbând registrul, sunt convinsă că știți faptul că o componentă esențială a activității Ministerului Afacerilor Interne este reprezentată de salvarea vieții oamenilor aflați în situații de risc: surprinși de fenomene meteo periculoase, de incendii sau de dezastre provocate de om, în mod accidental sau nu.
Astfel, în 2018 structurile MAI pentru situații de urgență au intervenit la 436.000 de cazuri, reprezentând o medie de 1.195 de misiuni pe zi, timpul mediu de răspuns fiind de cca 12 minute.
2018 a fost un an în care am reușit achiziționarea de echipamente și tehnică necesare pentru gestionarea unor posibile situații de dezastre majore.
Continuăm, și în acest an, creșterea nivelului de dotare. Printre altele, suntem în derularea procedurii de achiziționare a 10 elicoptere ușoare și 12 medii și grele. Anul trecut au demarat procedurile și pentru achiziția unei nave maritime și a 3 fluviale care vor deservi Dunărea și Delta Dunării. Două nave pentru intervenții CBRN au fost deja livrate în Constanța și Olt.
Anul acesta ar trebui să avem finalizate licitațiile, iar începând de anul viitor să începem recepțiile.
De asemenea, am primit asigurări că în primul semestru al acestui an se va finaliza revizia motoarelor avionului Cessna.
Acest avion stă de mai bine de un an și jumătate la sol, dar avem banii necesari și s-a găsit soluția procedurală optimă, deci nu ar mai fi nici un motiv să nu fie operaționalizat și folosit, așa cum era destinația, în interesul oamenilor.
Tot în acest domeniu al situațiilor de urgență, anul trecut au avut loc mai multe exerciții de mare amploare, cum a fost și SEISM 2018, iar acest tip de acțiuni vor continua și în 2019, așa cum ați văzut și săptămâna trecută.
Toate aceste exerciții aduc cu sine, oameni mai bine pregătiți și o reacție mai eficientă în intervențiile de urgență.
O componentă mai puțin spectaculoasă a activității noastre, dar foarte importantă pentru cetățeni este cea legată deliberarea documentelor de identitate și de călătorie și a celor de înmatriculare a vehiculelor, respectiv a permiselor de conducere.
2018 a fost anul în care am reușit să simplificăm procedurile de eliberare a acestor documente, să reducem din birocrație, să scurtăm timpul de așteptare și să creăm condiții mai bune pentru persoanele care au nevoie de serviciile publice comunitare.
Am reușit acest lucru prin operaţionalizarea unor noi sedii, adaptarea programului de lucru prin introducerea serviciului în schimburi, utilizarea serviciului de curierat al Poştei Române pentru transmiterea unor documente, suplimentarea numărului de poliţişti examinatori în cazul permiselor de conducere, reducerea termenului de eliberare a paşapoartelor simple electronice de la 30 la 15 zile lucrătoare și extinderea termenului de valabilitate a paşapoartelor la 10 ani.
Anul trecut au fost emise peste un 1,7 milioane de pașapoarte pentru cetățenii români, au fost eliberate peste 2 milioane de cărți de identitate, peste 1 milion de permise de conducere și au fost înmatriculate peste 560.000 de autovehicule.
2018 a fost un an foarte important în ceea ce privește relațiile internaționale și afacerile europene pentru Ministerul Afacerilor Interne.
A fost anul pe care l-am dedicat pregătirii preluării de către România, pentru prima dată, a Președinției Consiliului Uniunii Europene.
Au avut loc întâlniri cu președinții și vicepreședinții grupurilor de lucru aflate în coordonare, și nu puține, precum și cu reprezentanți ai Secretariatului General al Consiliului, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene, pentru discutarea unor aspecte organizatorice.
De asemenea, în anul 2018, România a asigurat Președinția Forumului Salzburg, activitatea concentrându-se pe domenii prioritare precum: migrația, politica de azil și securitatea internă.
În același timp, Ministerul Afacerilor Interne a reprezentat România în misiuni internaționale de menținere a păcii sub egida ONU, OSCE, UE și NATO. În aceste misiuni au fost angrenați 133 de polițiști și jandarmi.
Anul 2018 s-a remarcat ca unul al investițiilor din fonduri externe nerambursabile. La nivelul MAI se află în implementare 225 de proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, în valoare de peste 396 de milioane de euro. Totodată, s-au depus 99 cereri de finanțare, aflate încă în etapa de evaluare, în valoare de peste 216 milioane de euro.
Din punct de vedere al resurselor umane, 2018 a fost primul an din ultimii șase, în care numărul persoanelor încadrate a fost mai mare decât al celor care au părăsit structurile MAI.
Continuăm politica de reducere a deficitului de personal și am ajuns de la aproape 25%, cât era deficitul în anul 2016, la aproximativ 10-15% la începutul acestui an.
Din punct de vedere financiar și al logisticii, în anul 2018 ne-am axat pe asigurarea mobilității forțelor de ordine prin achiziția de autospeciale care au fost repartizate după cum urmează: pentru poliție – 1.642, pentru jandarmerie – 639, pentru pompieri – 344, pentru poliția de frontieră – 225, iar 204 autospeciale au fost repartizate altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Am să fac acum câteva precizări privind salarizarea angajaților ministerului, pentru a avea imaginea de la momentul decembrie 2016 – când am preluat guvernarea și până în prezent:
Salariul minim net al unui agent de poliție debutant a crescut din decembrie 2016 până în prezent cu 57%. În cifre reale, de la 1.373 în 2016, la 2.167 în prezent. Acesta este salariul minim – adică pentru un agent la început de carieră. La acest salariu se adaugă norma de hrană, dreptul de echipament și diverse sporuri sau indemnizații (ore de noapte, muncă în zile libere etc.)
Salariul minim net al unui subofițer de jandarmi debutant a crescut din decembrie 2016 până în prezent cu 56%. În cifre reale, de la 1.340 în 2016, la 2.097 în prezent. La acest salariu se adaugă norma de hrană, dreptul de echipament și diverse sporuri sau indemnizații (ore de noapte, muncă în zile libere etc.)
Salariul minim net al unui ofițer de poliție debutant, din zona operativă, a crescut din decembrie 2016 până în prezent cu 44%. În cifre reale, de la 1.551 în 2016, la 2.240 în prezent. La acest salariu se adaugă norma de hrană, dreptul de echipament și diverse sporuri sau indemnizații (ore de noapte, muncă în zile libere etc.)
Salariul minim net al unui ofițer de jandarmi debutant a crescut din decembrie 2016 până în prezent cu 54%.În cifre reale, de la 1.459 în decembrie 2016, la 2.268 în prezent. La acest salariu se adaugă norma de hrană, dreptul de echipament și diverse sporuri sau indemnizații (ore de noapte, muncă în zile libere etc.).
Aceste creșteri au făcut ca media salariului pentru agenții de poliție să crească cu 33%, de la 2.124 în decembrie 2016, la 2.824 în prezent, evident fără norma de hrană, dreptul de echipament și diverse sporuri sau indemnizații (ore de noapte, muncă în zile libere etc.).
Media salariului pentru ofițerii de poliție să crească cu 23%, de la 3.456 în decembrie 2016, la 4.259 în prezent, în acest calcul intrând toți ofițerii cu funcții de execuție sau de conducere.
Doamnelor și domnilor,
Evident, așa cum a fost prezentat și în materialul de bilanț, principalele repere ale acestui an, din punct de vedere al interesului general, vizează buna organizare a proceselor electorale, asigurarea securității evenimentelor ocazionate de Președinție și vizita istorică a Papei în România – ocazie cu care vor exista o serie de evenimente cu participarea unui număr foarte mare de persoane.
Pe lângă aceste evenimente de amploare, rămân ca obiective ale anului 2019 continuarea politicii de reducere a deficitului de personal, continuarea procesului de achiziție de mijloace de mobilitate pentru structurile operative și achiziția de mijloace de protecție pentru angajați.
Aceste proiecte prioritare sunt posibile pentru că MAI a beneficiat de un buget suplimentar celui precedent, 2019 fiind al doilea an consecutiv cu o creștere bugetară de peste 20% față de anii anteriori.
Toate aspectele care țin de alocarea acestor resurse financiare importante pentru buna desfășurare a misiunilor noastre nu s-ar fi întâmplat dacă nu aș fi beneficiat de sprijinul majorității parlamentare.
Sunt ministru politic și vreau să mulțumesc astfel, Președintelui partidului, Primului ministru, colegilor din Guvern și colegilor din Parlament. Președinții Coaliției de Guvernare m-au sprijinit necondiționat, atât în ceea ce privește alocarea bugetară, cât și în ceea ce privește susținerea proiectelor legislative care să îmbunătățească desfășurarea misiunilor noastre.
Guvernul a tratat mereu cu interes problemele acestui minister. Suntem mereu în lumina reflectoarelor, prin prisma activităților noastre, dar și cei mai duri critici vor trebui să recunoască că în acești ani ai guvernării PSD – ALDE în ministerul de interne s-a dat, nu s-a tăiat!
Iar eu cred cu tărie că acest minister merită respectul societății, pentru că în centrul interesului nostru instituțional stă cetățeanul, cu problemele și nevoile lui, acest deziderat fiind cel în jurul căruia s-a construit Programul de Guvernare.
Pentru că deja suntem în luna aprilie a acestui an, pe lângă obiectivele interne structurate la finalul anului trecut, au apărut și priorități noi și sunt câteva repere pe care doresc să le menționez acum:
O prioritate privește eficientizarea modului în care acționăm în cazul persoanelor dispărute. Mai exact – am întâlnit în practică diverse situații în care copii, persoane în vârstă sau unele bolnave, nu s-au mai întors acasă, s-au pierdut sau pur și simplu au plecat, în mod voluntar, de la domiciliu. Familiile, evident, că se îngrijorează și raportează la Poliție dispariția. Aici apare problema.
În perioada în care aproape fiecare copil sau vârstnic are un telefon mobil, instituțiile statului nu pot utiliza tehnologiile moderne pentru localizarea unei astfel de persoane vulnerabile, pentru că, în caz de dispariție, nu se deschide automat un dosar penal și, neexistând un dosar, nu se pot utiliza mijloacele tehnologice prevăzute de procedura penală.
Și toate acestea în țara în care se discută de tot felul de protocoale, mandate sau localizări sau ascultări pentru orice fel de situații, dar mai puțin pentru atunci când viața copiilor noștri sau a bunicilor noștri este în pericol.
Așadar, lucrăm la un proiect de lege prin care să dăm posibilitatea autorităților să folosească aceste mijloace pentru situațiile de dispariție a acestor persoane vulnerabile pentru care, orice întârziere în găsirea lor, reprezintă un risc pentru integritate sau viață.
Proiectul de lege intenționăm să-l punem luna viitoare în dezbatere publică.
Un alt subiect, care prezintă deja un anumit interes public, este că în perioada viitoare vor exista anumite modificări organizatorice la nivelul DGA.
Activitatea DGA are două componente principale – prevenirea corupției și combaterea acesteia. Consider că trebuie să existe un echilibru între aceste componente. Susținem prevenția atunci când demonstrăm că avem capacitatea să combatem.
Am cerut recent directorului general o proiecție asupra viitorului cadru organizatoric pornind de la 2 constatări pe care le-am avut față de activitatea direcției de anul trecut.
Prima privește faptul că activitatea DGA pe zona de prevenire s-a concentrat mult prea mult în cu totul alte zone, altele decât MAI.
Din punctul meu de vedere, nu cred că am terminat cu corupția din minister, ca să ne prioritizăm activitatea preventivă în alte domenii ale vieții sociale (în învățământ, în sănătate sau în administrație).
A doua observație privește zona operativă, iar cifrele sunt relevante: în 2018 DGA a efectuat cercetări cu privire la aproape 1.500 de suspecți, din care numai 174 sunt angajați ai MAI. Adică puțin peste 10%.
Restul de 90% din activități înseamnă că privește alte domenii, pe bază de delegare de la Parchet.
Pot să înțeleg mecanismul delegării din partea Parchetului, dar nu trebuie să uităm că această unitate s-a înființat, în primul rând, pentru a gestiona problemele din MAI. Atât timp cât în minister mai există probleme de integritate, nu putem să ignorăm sensul pentru care s-a înființat această structură.
Vă anunț sincer că mă gândesc să intervin legislativ pentru a readuce activitatea DGA la zona de competență pentru care a fost înființată această unitate.
MAI are nevoie de o astfel de structură de integritate și nu de un alt Parchet!
Tot anul acesta, am solicitat o abordare mult mai aplicată a politicilor de prevenire pe care le dezvoltă Agenția Națională Antidrog.
Constatările din rapoartele anuale sunt îngrijorătoare, dacă privim către scăderea vârstei celor care consumă droguri. Iar acestei tendințe nu mai putem să răspundem doar cu campanii care constau în distribuire de pliante!
Așadar, am solicitat ca într-un termen scurt să avem o nouă viziune asupra modului în care Agenția își va desfășura acțiunile preventive.
Am cerut acest lucru noii conduceri, pentru că, dragii mei, în ministerul de interne, nimic nu se obține ușor – ne-a luat aproape 2 ani să înlăturăm un management defectuos la Agenția Națională Antidrog.
O altă temă care a intrat în atenția noastră este cea referitoare la doctorate.
În contextul demarării procesului de evaluare a lucrărilor de doctorat de la Academia de Poliție, am considerat că impunerea unor norme de integritate față de angajații care primesc acest spor nu se poate limita numai la cei care și-au obținut doctoratele în Academia de Poliție.
În acest sens, am inițiat modificarea ordinului de ministru prin care ne vom asigura că toți cei peste 500 de angajați care dețin titlul de doctor și care primesc sporul de doctorat respectă condiția prevăzută de legea 153/2017 și anume, că își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin respectivul titlu.
Cu alte cuvinte, nu cred că e normal ca un polițist care lucrează în zona operativă și are titlu de doctor în mecanică, de exemplu, să beneficieze de acel spor de doctorat plătit de MAI.
Mi se pare corect ca instituția să plătească sporul de doctorat dacă studiile respectivului angajat pot fi valorificate în munca pe care acesta o prestează pentru instituție.
Cu toții ne dorim angajați calificați și bine pregătiți, iar această supra-calificare în domeniul de activitate înțelegem că trebuie retribuită. Angajatorul nu poate plăti însă faptul că un angajat își finalizează doctoratul într-un domeniu care nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o prestează.
Și ca să aveți dimensiunea completă, trebuie precizat că MAI plătește în prezent pentru sporurile de doctorate peste 550.000 de lei lunar.
Personal aș prefera să folosim anual o sumă cu cel puțin tot atâtea cifre pentru reabilitarea, construcția sau renovarea unor spații adecvate muncii noastre.
Activitatea MAI este una extrem de complexă și desfășurată în beneficiul cetățenilor.
Am realizat sinteza pe care v-am prezentat-o până acum tocmai pentru a vă reaminti cât de important este rolul acestui minister în cadrul arhitecturii statului român, dar și dimensiunea europeană pe care o gestionează.
Dincolo de buget, logistică și alte aspecte ale activității noastre vreau să subliniez că cea mai importantă resursă pe care o are Ministerul Afacerilor Interne sunt oamenii!
De aceea, îmi permit să fac apel la dumneavoastră acum, să respectăm oamenii din Ministerul Afacerilor Interne și să îi sprijinim în activitatea lor așa cum putem fiecare.
Înainte de a încheia, având în vedere că suntem aici toți factorii de decizie de la nivel național și teritorial, vă solicit foarte mare atenție în aplicarea măsurilor prevăzute în Planul aprobat la nivelul MAI pentru Paște și 1 Mai.
Cu toții ne dorim să prevenim incidentele grave, astfel încât românii să poate petrece acest timp liber în siguranță.
Pe acest subiect voi solicita inspectorilor generali ai Poliției, Jandarmeriei, Poliției de Frontieră și Pompierilor să aibă câteva intervenții punctuale.
De asemenea, e important de menționat că pe 27 aprilie începe și campania pentru alegerile europarlamentare, care, cel mai probabil, se va dubla de un referendum.
Îl invit pe secretarul de Stat pentru relația cu Instituțiile Prefectului să prezinte succint stadiul procesului organizatoric. În final, pentru cei care sărbătoresc Paștele duminică le urez Sărbători liniștite, iar celor care își serbează ziua de Florii, le spun un călduros La mulți ani! Vă mulțumesc tuturor pentru atenție!”
