Banca Națională a publicat minuta ședinței de politică monetară a CA din 7 august 2024, în cadrul căreia a adoptat noile deciziile de politică monetară.
Rata anuală a inflației, în scădere, dar consumul gospodăriilor este în creștere
Rata anuală a inflației s-a redus în trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, coborând la 4,94% în iunie, de la 6,61% în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum și pe fondul continuării scăderii dinamicii prețurilor alimentelor.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul descendent, inclusiv față de previziuni, reducându-se la 5,7% în iunie, de la 7,1% în martie 2024, în condițiile în care încetinirea ritmului dezinflației pe segmentul alimentelor procesate a fost însoțită de accelerarea acestuia pe segmentul mărfurilor nealimentare și pe cel al serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân însă ridicate.
În urma evaluării numeroșilor factori cu acțiune divergentă care au continuat să afecteze comportamentul inflației de bază în trimestrul II, rolul major l-au deținut efectele de bază dezinflaționiste și corecțiile descendente ale cotațiilor mărfurilor, care s-au atenuat ori sunt în epuizare ca influență în cazul alimentelor procesate, dar au devenit tot mai evidente la nivelul subcomponentelor non-alimentare. Acestora li s-au alăturat influențele scăderii dinamicii prețurilor importurilor, precum și cele venite din reintrarea pe o traiectorie ușor descrescătoare a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor. În sens opus au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri.
Dinamica prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum a continuat să se reducă în trimestrul II, însă într-un ritm mult încetinit, inclusiv în condițiile reaccelerării creșterii în termeni anuali a prețurilor bunurilor de folosință îndelungată. Anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari au coborât doar marginal în interiorul intervalului țintei în debutul semestrului II, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut în aprilie-mai, corespunzător evoluției ascendente a dinamicii salariului net real din acest interval.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, datele statistice indică o creștere cu 0,7% a activității economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluție ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată și în acest interval.
Avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni. Evoluția este atribuibilă în principal formării brute de capital fix, a cărei dinamică a înregistrat o scădere deosebit de amplă în acest interval, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să își accelereze creșterea în raport cu perioada similară a anului trecut.
Creștere economică, pe aza consumului privat
Evoluția exportului net și-a accentuat influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării ușoare a ecartului pozitiv dintre variația volumului importurilor de bunuri și servicii și cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanței comerciale și-a mărit însă doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil, dată fiind inclusiv accelerarea puternică a creșterii excedentului balanței veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Este probabilă o creștere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II și III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire ușoară a excedentului de cerere agregată și revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum și o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului.
În trimestrul II, consumul privat a rămas principalul determinant al creșterii economice, iar din partea formării brute de capital fix este posibil un aport mărit, în principal pe seama activității din construcții. În schimb, evoluția exportului net a devenit probabil și mai contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să-și majoreze ecartul pozitiv față de cea a exporturilor în intervalul aprilie-mai, crescând relativ mai pronunțat. Pe acest fond, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accelerat puternic creșterea în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului II.
Tensiunile pe piața muncii continuă să fie ridicate
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață și-au reluat în trimestrul II 2024 tendința ușoară de atenuare ce s-a întrerupt în trimestrul precedent, dar continuă să fie ridicate. Numărul salariaților din economie în luna mai a înregistrat o scădere semnificativă după majorarea considerabilă din aprilie, iar rata șomajului în intervalul aprilie-iunie a avut o traiectorie gradual ascendentă, până la un nivel de 5,5%. Sondajele din luna iulie indică intenții mai moderate de angajare pe orizontul foarte scurt de timp decât în trimestrul precedent, dar solide comparativ cu semestrul II 2023, precum și un deficit de forță de muncă în scădere, față de cel în creștere raportat de companii în primele două trimestre ale anului curent.
Creșterile salariale din sectorul public creează presiuni asupra mediului privat
Dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal s-a diminuat ușor pe ansamblul lunilor aprilie-mai, pe seama descreșterii acesteia în sectorul privat, iar dinamica similară a costului salarial unitar din industrie s-a redus mai pronunțat, în contextul unor ample fluctuații lunare provocate de un efect de calendar. Aceste dinamici rămân însă înalte și preocupante din perspectiva potențialelor efecte exercitate asupra inflației viitoare, dar și asupra competitivității externe, au conchis membrii Consiliului, evocând și noua majorare a salariului minim brut pe economie efectuată în luna iulie 2024.
Decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă de pe anumite segmente ale pieței, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public constituie și în viitorul apropiat surse de potențiale presiuni suplimentare asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat. Influențe de sens opus ar putea să decurgă, însă, din accentuarea recentă a trendului descendent al ratei inflației, precum și din recursul în creștere la angajați extracomunitari.
Riscurile la adresa cursului de schimb al leului rămân ridicate din cauza războiului din Orientul Mijlociu
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat scăderea consemnată de principalele cotații ale pieței monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente în luna iulie, precum și evoluția liniară ulterioară a acestora. În același timp, a fost remarcată schimbarea de direcție a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-au reînscris în debutul lunii iulie și s-au menținut apoi pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc.
Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecție descendentă în prima parte a lunii iulie și a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creșterii volatilității pe piețele financiare internaționale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul leu/USD a scăzut chiar mai pronunțat în prima jumătate a lunii, iar ulterior a crescut doar ușor și temporar, dată fiind evoluția ratei de schimb a dolarului SUA pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar și actualele tensiuni geopolitice și deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore. În perspectivă apropiată, semnificativă ca influență va continua să fie însă și atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională, în timp ce acțiunea factorilor sezonieri ar putea să scadă ca relevanță comparativ cu anii precedenți, au apreciat unii membri ai Consiliului.
Tendință de creștere a creditelor
Totodată, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 6,7% în iunie, de la 5,7% în luna mai, în principal ca urmare a accelerării semnificative a creșterii împrumuturilor în lei ale societăților nefinanciare, pe fondul majorării la un nivel record a fluxului acestora, cu aportul consistent al finanțărilor acordate în contextul programelor guvernamentale. În același timp, ritmul creditului acordat populației a continuat să crească relativ alert, pe seama evoluției ambelor categorii de credite în lei – pentru consum, respectiv pentru locuințe. În aceste condiții, ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat a urcat în iunie la 69,1%, de la 68,8% în mai, au semnalat unii membri ai Consiliului.
Există o ameliorare a perspectivei inflației în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină ușor sub limita de sus a intervalului țintei. Astfel, aceasta ar urma să scadă la 4% în decembrie 2024, la 3,4% în ultima lună a anului 2025 și la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,9%, 3,5% și respectiv 3,4% prognozate anterior.
S-a convenit că descreșterea va fi antrenată pe mai departe prioritar de factorii pe partea ofertei, a căror acțiune dezinflaționistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste și al modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie. Efectele de bază dezinflaționiste se vor manifesta cu precădere la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, precum și pe segmentele prețuri administrate și combustibili, în timp ce mici efecte de bază de sens opus vor afecta în perspectivă apropiată dinamica prețurilor alimentelor procesate, care va cunoaște astfel o inflexiune în trimestrul III 2024, inclusiv sub influența inversării traiectoriei cotațiilor unor materii prime agroalimentare.
Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluției viitoare a prețurilor energiei și alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu și al secetei prelungite din acest an, precum și perspectivei cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.
Presiunile inflaționiste ale factorilor fundamentali sunt așteptate să persiste pe întregul orizont de prognoză și să se atenueze doar ușor în raport cu prima parte a anului curent și cu prognoza precedentă, în condițiile în care, după o mică restrângere în semestrul II 2024, excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor șase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior. Totodată, dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat este anticipată să-și prelungească ascensiunea pe ansamblul anului curent și să depășească astfel nivelul în ușoară scădere prognozat anterior.
Inflația de bază va recepta însă și influențele însemnate și tot mai pronunțate ale efectelor de bază dezinflaționiste anticipate să se manifeste pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care vor devansa cu mult influențele de sens opus care vor veni în perspectivă apropiată din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate. De asemenea, efecte dezinflaționiste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar mai cu seamă din descreșterea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm chiar ceva mai alert decât în proiecția precedentă.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să scadă mai alert decât dinamica inflației headline și decât s-a previzionat anterior, coborând la 4,6% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună din 2025 și la 3,4% la finele orizontului proiecției, comparativ cu valorile de 5,3%, 3,7% și respectiv 3,5% indicate de prognoza precedentă pentru aceleași momente de referință.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, este așteptată să-și accelereze creșterea pe ansamblul intervalului 2024-2025, deși ceva mai puțin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflației și al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
Similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populației este așteptat să redevină în anul curent și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condițiile accelerării semnificative a creșterii venitului disponibil real – sub influența majorărilor de salarii și transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflației –, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
O contribuție însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină și din partea formării brute de capital fix, a cărei creștere este așteptată să încetinească totuși considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii și utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere față de 2023 și în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și tensiunilor geopolitice și evoluțiilor economice din Europa, au remarcat membrii Consiliului.
Exporturile ar putea redeveni și rămâne mai contracționiste în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, din cauza creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii și decalajului dintre absorbția internă și cererea externă. În aceste condiții, deficitul de cont curent își va stopa probabil corecția descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025, peste standardele europene, ceea ce este o vulnerabilitate majoră, cu riscuri inflaționiste și asupra primei de RISC SUVERAN și, în final, a sustenabilității creșterii economice.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat incertitudinile și riscurile mari ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri în anul curent, pe fondul rezultatului execuției bugetare din prima jumătate a anului, al dinamicii salariilor din sectorul public și al impactului integral al noii legi a pensiilor. Riscuri mari de sens opus sunt însă asociate acțiunilor și măsurilor ce vor fi probabil întreprinse în viitor în scopul realizării corecției fiscale, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi configurat și transmis Comisiei Europene în toamna acestui an, în conformitate cu noul cadru de guvernanță economică al UE.
În același timp, s-a arătat că incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa.
În acest context, membrii Consiliului au evidențiat din nou importanța menținerii unui ritm ridicat al atragerii de fonduri europene și cerința utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, esențiale pentru realizarea reformelor structurale și tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
În urma analizei, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că ameliorarea perspectivei inflației în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe termen foarte scurt și în condițiile unor incertitudini încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea adecvării restrictivității conduitei politicii monetare din perspectiva asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
În acest context, s-a subliniat că un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse. De asemenea, s-a reiterat importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, de la 6,75%, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, de la 7,75% și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%, de la 5,75%. De asemenea, s-a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
