Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% an, menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%/an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%/an, precum și menținerea actualelor niveluri ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației s-a mărit în linie cu previziunile în ianuarie 2024, la 7,41%, de la 6,61% în decembrie 2023, și a scăzut în februarie la 7,23%. Avansul față de finele anului trecut este determinat în principal de dinamica anuală a prețului energiei electrice și scumpirii combustibililor și produselor din tutun (pe fondul majorării accizelor și al măririi cotației țițeiului).
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele două luni ale anului 2024, dar relativ mai lent, coborând la 7,6% în februarie 2024 (de la 8,4% în decembrie 2023). Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, alături de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate la începutul anului, de nivelul mai ridicat al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și de transferarea creșterilor salariale asupra prețurilor unor servicii și bunuri.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat la 7,1% în februarie 2024 (față de 7% în decembrie 2023). Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,1% în februarie 2024 (de la 10,4% decembrie 2023). Rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în februarie 2024 la 8,7% (de la 9,7% în decembrie 2023).
În trimestrul IV 2023 activitatea economică a slăbit mai mult decât s-a anticipat, contractându-se cu 0,5% față de precedentele trei luni (după o creștere cu 1% în trimestrul III).
În schimb, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 3% în trimestrul IV 2023 (de la 1,9% în trimestrul III). Creșterea în termeni anuali a economiei a continuat să fie susținută în trimestrul IV 2023 prioritar de formarea brută de capital fix, dar un aport sensibil mărit a venit din partea consumului gospodăriilor populației, ca urmare a redinamizării cumpărărilor de mărfuri și servicii.
În ultimul trimestru al anului trecut exporturile s-au redus, în paralel cu creșterea importurilor, ceea ce a crescut deficitul balanței comerciale și cel de cont curent. Chiar și n aceste condiții. BNR constată o reducere vizibilă a celor două deficite comparativ cu 2022.
Cele mai recente date și analize indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul I 2024 decât cea previzionată anterior, dar o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval.
Comparativ cu trimestrului IV 2023, în ianuarie 2024, vânzările cu amănuntul au crescut, producția industrială a scăzut, iar volumul lucrărilor de construcții a scăzut în termeni anuali (după doi ani de creștere într-un ritm de două cifre). Totodată, importurile sunt mai mari decât exporturile, dar într-o mai mică măsură decât în trimestrul IV 2023, reintrând marginal în teritoriul negativ în ianuarie 2024. Pe acest fond, deficitul comercial și-a temperat creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanțelor veniturilor.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în decembrie 2023, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie și-a reamplificat dinamica anuală de două cifre în trimestrul IV 2023, în timp ce rata șomajului BIM s-a mărit ușor în debutul anului curent, după trei trimestre de relativă stagnare, la un nivel mediu de 5,6 la sută. În același timp, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut un reviriment în februarie-martie 2024, iar deficitul de forță de muncă s-a majorat pe ansamblul trimestrului I 2024, pe seama evoluțiilor din servicii și construcții, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas relativ stabile în februarie și în prima parte a lunii martie, dar au înregistrat apoi noi mici scăderi, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat s-au menținut pe o traiectorie pronunțat ascendentă, însă puternic fluctuantă – similar evoluțiilor din economiile avansate și din regiune –, în contextul revizuirii și al consolidării ulterioare a expectațiilor investitorilor privind momentul inițierii și amplitudinea reducerilor ratei dobânzii de către Fed, cu impact și asupra apetitului global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în februarie pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii ianuarie, dar a cunoscut ulterior o ușoară corecție descendentă, revenind și stabilizându-se în martie în preajma valorilor prevalente în trimestrul IV 2023.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reluat scăderea în ianuarie 2024, coborând până la 4,9 la sută în februarie, de la 6,4 la sută în decembrie 2023, în principal ca efect al noilor descreșteri pronunțate de ritm consemnate de componenta în valută, dar și cu aportul temperării ușoare a creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,7 la sută în februarie 2024, de la 68,4 la sută în decembrie 2023.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei inflației continuă să decurgă totuși din măsurile fiscale aplicate recent în vederea susținerii procesului de consolidare bugetară, precum și din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce a fost prelungită până la finele anului curent, dar și din evoluția cotației țițeiului.
Totodată, incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse, pe de o parte, execuția bugetară din primele două luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. Dinamica salariilor din economie reprezintă un motiv de preocupare.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale înăspririi condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 %, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
