175718 – 27062025 – Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă după ședință de guvern privind pachetul de măsuri ca urmare a deficitelor bugetare:
”Am mai fost în această sală, cred că prin 2008, prin primăvară, deci a trecut ceva timp. Şi am considerat că după o ședință de guvern care pregătește pachetul de măsuri pe care îl vom anunța săptămâna viitoare, este normal să vin în faţa dumneavoastră, să vă explic care sunt aceste probleme și să vă răspund la întrebări. Așa cum știți, România este într-o situație dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații și a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din produsul intern brut, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari, care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari față de numărul de contribuabili. Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate și pentru că nu putem recupera într-un termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite. Prin urmare, pentru România este foarte important și este urgent să atace două probleme: problema deficitului, pentru echilibrarea lui și a doua componentă este cea de accesare a fondurilor europene. În ceea ce privește deficitul, așa cum știți, e nevoie să ne creștem veniturile și să ne scădem cheltuielile. Dar trebuie să facem asta, pe de o parte, într-un regim de urgență, pentru că avem o presiune financiară importantă în această perioadă, dar și pe termen lung, adică să atacăm venituri și cheltuieli structurale, care să reașeze bugetul pe noi coordonate, în așa fel încât să ne putem scădea an de an deficitul și să ajungem la unul rezonabil, care nu împovărează generațiile viitoare. Urmărim, așa cum v-am spus, aceste două urgențe și câteva priorități. În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă. Și astăzi am început, practic, cu o astfel de structură, care ține de Guvernul României în mod direct, un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei ședințe lunare, de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național. De asemenea, în afară de această direcție care trebuie urmărită, și am început de astăzi acest lucru, un aspect important este partea de scădere de cheltuieli per ansamblu. Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteți dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor. Și deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare, și cred că trebuie legate de performanță și de realitate. Sporul de fonduri europene, altfel un spor important, a cărui valoare îți poate crește un salariu cu până la 50%, este legat de numărul de ore lucrate. Dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Și introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbția de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din sectorul privat, în așa fel încât o componentă a salariului să fie legată și de performanță. Un lucru care suntem obligați să-l analizăm și nu mă ascund de el, sunt aspecte care țin de zona de educație, pe care, oricum le-am spune, e foarte greu să le ducem cu aceste deficite mai departe. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile, de la 188 de milioane de lei pe toată țara, și am ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. Deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard de euro aproape, doar pe bursele elevilor. Și cei care fac o analiză a notelor, vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, sigur, nu datorită efortului elevului, combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat. Am dat câteva exemple, la care suntem obligați să lucrăm, încercând în felul acesta, ca să controlăm creșterea cheltuielilor statului, în general, pentru că nu le mai putem susține la acest nivel, la aceste venituri, și la acest buget de investiție. O a doua componentă importantă, la care trebuie să lucrăm imediat, este componenta de creștere a veniturilor. Aici sunt două aspecte, un aspect de fond, care înseamnă creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, prin combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea excepțiilor, dar în același timp, suntem puși în situația să pregătim un pachet de măsuri fiscale. Acest pachet va fi anunțat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicați și înseamnă câteva direcții pe care vi le precizez. Foarte probabil, taxa pe valoarea adăugată va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt argumentele. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibili. O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea calității serviciilor din acest sistem. Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp, avem categorii care sunt scutite. Și analizăm extinderea bazei de contribuabili, deci să avem mai mulți contribuabili – pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari. De asemenea, avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noștri. Sunt foarte importante aspectele care țin de relația cu Comisia Europeană și, de asemenea, sunt foarte importante relațiile cu piețele, cu agențiile de rating, în așa fel încât România să rămână o țară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o țară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinație de măsuri de scăderi de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări de investiții. Și aș trece la următorul capitol. A doua urgență este legată de fondurile europene. Avem în derulare proiecte importante pe fonduri europene. Unele sunt pe infrastructură mare, cale ferată, autostrăzi, altele sunt în servicii vitale, cum este cel de sănătate, în educație, altele în administrația publică locală și accesarea acestor fonduri înseamnă pentru România intrări de capital, care ne echilibrează bugetele, înseamnă o economie care se dezvoltă, locuri de muncă, condiții mai bune în serviciile publice, unde se duc aceste investiții și, nu în ultimul rând, credibilitate pe piețele financiare internaționale. Aici efortul va fi pe componenta de investiții şi pe componenta de îndeplinire jaloane din Programul de reziliență. În ceea ce privește investițiile, se derulează negocieri importante cu Comisia Europeană, pe care vi le-a prezentat ministrul care gestionează fonduri europene, care este, astăzi, la Bruxelles pentru a continua aceste discuții în așa fel încât proiectele care pot fi finalizate până la finalul anului viitor să rămână pe componentele din PNRR, iar cele care nu pot fi finalizate să fie transferate pe finanțarea națională și înlocuite cu alte proiecte. La acest capitol, în momentul de față se lucrează pentru a le prioritiza, pentru că s-ar putea să fim în situația în care anumite proiecte care erau pe fonduri europene și la care nu avem licitațiile finalizate, să nu le mai putem asigura finanțarea în anii următori datorită faptului că anvelopa pentru investiții este cea pe care o avem. De aceea este important să se lucreze pe componenta de investiții prin asigurarea finanțărilor, iar beneficiarii să pună presiune pe constructori să urgenteze lucrările. De asemenea, să reașezăm, deci, aceste proiecte în așa fel încât în prima jumătate a lunii iulie să putem depune la Comisia Europeană programul nostru revizuit de proiecte care să prevadă lista acestor proiecte şi graficul de respectare a condițiilor de reforme, așa-numitele jaloane, care este a doua prioritate. Am avut o ședință în această săptămână cu toți miniștrii care au restanțe pe această componentă. Am stabilit un pachet, din nou, de măsuri care trebuie puse în practică: proiecte de legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru, avize, documentații și așa mai departe, în așa fel încât până în toamnă să putem îndeplini un pachet important de proiecte și de jaloane, pentru a ne putea accesa o sumă de, țintim noi, cinci miliarde de euro, cel puțin, care să ne permită să continuăm investițiile și să ne asigure echilibrarea bugetului. Aici sunt reforme importante care trebuie parcurse: unele țin de Ministerul Sănătății, altele țin de Ministerul Transporturilor, de exemplu, de Ministerul Energiei. Avem problemele legate de pensiile speciale, unde va trebui să intervenim în așa fel încât să se asigure o justiție socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă, care este vârsta normală de pensionare. Și un efort important, în următoarea perioadă, va fi pe aceste componente. O direcție importantă prin care putem avea resurse mai multe la bugetul de stat este cel privitor la reforma companiilor de stat şi tot ceea ce înseamnă autorități care, într-o formă sau alta sunt finanțate din piețe şi sunt în subordinea Guvernului. Am stabilit, azi, în guvern că până săptămâna viitoare vom inventaria toate aceste companii şi pentru că unele dintre ele au nevoie de aprobarea bugetelor în ședință de guvern, am condiționat aprobarea acestor bugete de stabilirea unor indicatori de performanță fără echivoc, de reducerea numărului de membri în Consiliile de administrație, Consiliile de supraveghere, în plafonarea indemnizațiilor şi în stabilirea unor măsuri care să facă aceste companii mult mai eficiente. De asemenea, un aspect important legat de prioritizarea investițiilor în general, nu doar pe fonduri europene, ci pe toate proiectele, inclusiv cele din bugetul național, este legat de evaluarea și prioritizarea investițiilor. Acest lucru se va face în următoarele luni și pentru a putea să asigurăm finanțarea investițiilor, am convenit azi un moratoriu de șase luni de zile, până la sfârșitul anului, în care vom suspenda declanșarea unor noi proceduri de licitații sau întreruperea celor care sunt pornite, dar nu s-au depus oferte și nu s-au adjudecat deja din punct de vedere al câștigătorilor, în așa fel încât să ne putem prioritiza proiectele în această perioadă, pentru a asigura finanțarea acelora pe care ni le putem permite, pe care le putem termina într-un timp rezonabil și care au un impact în comunitățile lor. Această suspendare se face doar pentru proiectele care sunt finanțate de guvern și nu sunt legate de fondurile europene. Pentru toate proiectele care au proiecte câștigate din fondurile europene, măsura este inversă, adică trebuie urgentate, trebuie finalizate toate apelurile care nu sunt finalizate, trebuie accelerate lucrările, procedurile, în așa fel încât să urgentăm aceste investiții, pentru a putea face, așa cum am spus, absorbția. Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care, foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la începutul anului viitor. V-aș da de exemplu un caz: impozitele persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri – vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață. Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale, în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare, care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite. Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală, pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare. Tot de anul viitor urmează să fie, foarte probabil, majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividende. Dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm, pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie, oamenii trebuie să știe la ce să se aștepte, nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară”.
