Boloş: Suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a atras atenția luni, la dezbaterea din plenul Camerei Deputaţilor a moţiunii simple a USR și Forța Dreptei împotriva sa, că în Codul Fiscal nu există nicio „taxă pe boală”. El a mai spus că unii aleg să folosească instrumentele democratice pentru lupte politice meschine care uneori ne plasează în situaţii de-a dreptul paradoxale. ”Suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu”, a spus ministrul.

”Ca Ministru al Finanţelor, este important să subliniez angajamentul meu faţă de procesele democratice şi respectul pentru opiniile şi preocupările exprimate de toţi membrii Parlamentului. Trist este însă când unii aleg să folosească instrumentele democratice pentru lupte politice meschine care uneori ne plasează în situaţii de-a dreptul paradoxale. Da, se pare că astăzi sunt aici să vorbesc despre o aşa numită „taxă pe boală”, care nu există în Codul Fiscal”, a spus Marcel Boloş în plen.

El a arătat că ”avem cu totul altceva în Codul Fiscal care este cu totul alt lucru şi anume: Contribuţia la Asigurările Sociale de Sănătate sau, cum îi spunem noi, CASS, pe care ar trebui să o plătească toată lumea, toţi asiguraţii din sistemul de sănătate, pentru a nu genera deficite bugetului de sănătate şi mai mari faţă de cele care le avem în prezent”.

”Am stabilit o regulă anul trecut (probabil că s-a uitat între timp) pentru toţi asiguraţii din sistemul public de sănătate şi anume că toţi cei asiguraţi din sistemul public de sănătate plătesc CASS, fără facilităţi nejustificate sau întreruperi pe perioada stagiului de cotizare, pentru că nu-i aşa, domnilor parlamentari semnatari ai moţiunii simple, sunteţi conştienţi că sănătatea nu are nevoie de faliment şi sănătatea este mai presus de orice lucru pentru fiecare dintre români. Tocmai de aceea am eliminat facilităţile fiscale anul trecut prin Legea 296/2023 chiar de la constructori, IT-işti, industria alimentară şi agricultură, pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Aşa am ajuns să creştem încasările la bugetul de sănătate la aproximativ 5 miliarde lei lunar, însă tot insuficient faţă de nevoia de fonduri pentru sănătate pe care România o are. Am rămas tot cu deficit de fonduri la bugetul de sănătate, tot cu nemulţumiri din partea pacienţilor pentru calitatea serviciilor medicale”, a subliniat ministrul Finanţelor.

”Ştiu oare domnii de la USR că România este pe locul 1 în UE la decese din cauze prevenibile şi tratabile? Şi că numărul morţilor, din cauze evitabile, este de două ori mai mare decât media UE? Îi invit să arunce un ochi pe raportul despre Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană pe anul 2023. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au rămas cele mai scăzute din blocul european, asta în timp ce doar unul din trei români plătea asigurare de sănătate. Ştiţi că românii sunt europenii care scot cei mai mulţi bani din propriul buzunar pentru sănătate? Sau că speranţa de viaţă la naştere în ţara noastră este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană şi cu 5,4 ani mai mică decât media UE? Cred că acestea sunt, domnilor, adevăratele probleme care trebuie să ne preocupe”, a mai spus Boloş.

Ministrul a mai arătat că în acest timp, ”peste 1,2 miliarde de euro pleacă lunar de la Ministerul Finanţelor către Casa Naţională de Sănătate pentru a asigura funcţionarea în limitele de supravieţuire a sistemului public de sănătate din România, respectiv a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, plata medicamentelor, asigurarea banilor pentru programele de boli cronice, plata medicilor de familie şi multe alte categorii de cheltuieli pe deplin necesare celor care sunt bolnavi şi în suferinţă.

”O sumă uriaşă plătită lunar pentru sănătatea românilor şi, din păcate, cu servicii medicale a căror calitate şi promptitudine adeseori sunt criticate, pe bună dreptate, de către români. După toate aceste realităţi prezentate mai sus se naşte o întrebare legitimă: Are nevoie acest buget destinat serviciului public de sănătate de mai multe fonduri? (..) Se observă că e nevoie uriaşă de fonduri, iar din păcate avem o creştere anuală a acestui buget în medie de 5%, foarte mică faţă de cea ce Casa Naţională de Sănătate are nevoie. Atenţie, numai pentru anul 2024 Casa de Sănătate a depus la Ministerul Finanţelor solicitări de fonduri de peste 93 mld lei, adică de peste 18,6 mld euro, cât tot bugetul anual alocat pentru sănătate inclusiv pentru bugetul alocat Ministerului Sănătăţii”, a completat el.

”Uitându-ne cu atenţie la această situaţie financiară precară prezentată, pe care bugetul de sănătate o are, în cele din urmă a trebuit să continuăm cu măsuri, deloc plăcute, care să asigure justa colectare a fondurilor puţine pe care le avem la bugetul de sănătate mai ales pentru activităţile care privesc finanţarea concediilor medicale”, a completat Boloş

El a precizat că ”nu este vorba de o taxă nouă pe concedii medicale, ci de o eliminare a acestei facilităţi”.

”Nu există nicăieri în Uniunea Europeană aşa ceva. Am studiat modelele de finanţare din Germania, Franţa, Italia, Spania. Nu există niciunde un sistem de plată al concediilor medicale atât de ineficient ca în România. Nu are nimeni nicio problemă cu bolnavii oncologici sau cu mamele aflate în concedii de maternitate şi cu atât mai mult cu îngrijirea copiilor bolnavi. Să nu mai spun că indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este supusă măsurii fiscale la care se face referire în Moţiune, acestea fiind venituri neimpozabile şi care nu se cuprind în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii”, a arătat Boloş.

El a menţionat că ”Guvernul a urmărit cu totul altceva: să elimine risipa şi modul profund injust în care se desfăşoară lucrurile în ceea ce priveşte plata concediilor medicale în România”.

”Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate duc la îndeplinire, de anul acesta, măsuri de eficientizare a cheltuielilor publice, aprobate de către Guvernul României, în şedinţa din data de 29 noiembrie 2023, prin Memorandumul cu tema Aprobarea măsurilor şi a Raportului de analiză şi eficientizare a cheltuielilor publice în domeniul sănătăţii. Iată care sunt aceste măsuri: creşterea numărului de consultaţii preventive acordate de medicii de familie; stimularea medicilor de familie şi a medicilor din ambulatoriul de specialitate pentru specialităţi clinice, pentru monitorizarea pacienţilor cu afecţiuni cronice; raţionalizarea cheltuielilor cu concediile medicale, prin stabilirea unui cuantum realist al indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi a celor aferente concediilor medicale acordate în anumite situaţii speciale: îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate; optimizarea modului de prescriere/decontare a medicamentelor cu sau fără contribuţie personală (atât de către medicii de familie cât şi de către medicii de specialitate)”, a completat Marcel Boloş.

Ministrul a arătat că ”suntem singura ţară din UE care îşi permite luxul, cu consecinţele dezastruoase de rigoare, de a avea indemnizaţia de concediu medical mai mare decât salariul atunci când eşti la serviciu”.

”Da, doar la noi se poate să stai acasă în concediu medical şi să primeşti mai mulţi bani decât atunci când eşti la muncă. Şi repet, nu vorbesc aici de bolnavii cronici, nici de cei oncologici, nici de mame şi nici de copiii care au nevoie de îngrijiri medicale, ci vorbesc de sistemul de plată al concediilor medicale”, a mai spus ministrul Finanţelor.

”Haideţi să dăm un exemplu concret: eşti în concediu medical şi ai un salariu brut de 10.000 lei lunar, din el scazi CAS 25%, înseamnă 2.500 lei, CASS nu scazi că eşti scutit, mai scazi impozitul pe venit: 7.500 lei x 10% = 750 lei) şi rămâi cu un net, bani pe care îi primeşti în mână 6.750 lei. Pentru cine munceşte: acelaşi salariu de 10.000 lei scădem 25% CAS respectiv 2.500 lei, CASS 10% respectiv 1.000 lei şi un impozit pe venit de 650 lei. Practic angajatul care munceşte cu acelaşi salariu rămâne cu un salariu net de 5.850 lei. În concluzie, atunci când stai în concediu medical primeşti în mână 6.750 lei, iar atunci când eşti la serviciu primeşti 5.850 lei, adică un plus de 900 lei. Şi asta pentru că te afli în concediu medical. Cu alte cuvinte, acest sistem de plată a concediilor medicale, în exemplul de mai sus, încurajează în continuare să-ţi iei concediu medical deoarece eşti cu mult mai bine plătit atunci când eşti la serviciu. În acest timp, dacă nu ai o boală foarte gravă sau cronică poţi foarte bine să îţi rezolvi şi problemele personale”, a explicat ministrul.

Marcel Boloş a mai spus că ”a discutat cu oameni de afaceri şi i-au spus că, în sfârşit, angajaţii certaţi cu munca nu-şi vor mai putea găsi refugiul în concedii medicale mai mult sau mai puţin justificate”.

”Domnilor parlamentari, mediul de afaceri îşi doreşte această măsură pentru a nu încuraja statul acasă al angajaţilor ci participarea activă la activităţile curente ale companiilor”, a completat Boloş.

”Că sistemul de plată al concediilor medicale este unul păgubos şi antrenează după el diverse activităţi speculative, o spun cifrele de la sine: 2022 – număr de certificate medicale eliberate: 4.124.886, atenţie, număr zile de concedii medicale 29.452.257, valoarea bugetului alocat pentru plata concediilor medicale 5, 9 miliarde lei. 2023 – număr de concedii medicale eliberate: 3.361.223, număr zile de concedii medicale 24.870.933, valoare buget alocat pentru plata concediilor medicale 3,6 miliarde lei. Iar pentru anul 2024 avem de asemenea un buget record alocat pentru concediile medicale de aproximativ 3,7 miliarde lei. Numai în anul 2023 din totalul de 3.361.223 certificate medicale eliberate, 1.800.883 au fost eliberate de cabinetele medicale individuale, 1.317.722 de ambulatoriile de specialitate şi doar 242.618 certificate medicale eliberate de către spitale”, a mai spus Boloş.

El a prezentat şi ce tipuri de certificate medicale se eliberează: Boală obişnuită: 1.905.100; Urgenţă medico-chirurgicală: 695.106; Boală infectocontagioasă: 57.735; Boală cardiovasculară: 69.309 şi altele. ”În timp ce numărul de certificate medicale, despre care dumneavoastră vorbiţi în textul moţiunii simple, au următoarea structură: Sarcină şi lăuzie: 245.470, îngrijire copil bolnav: 130.855, neoplazii: 123.690”, a dat ministrul exemplu.

Marcel Boloş a prezentat şi ”topul judeţelor şi al medicilor cu cel mai mare număr de concedii medicale şi zile de concediu medical acordate: Judeţul Prahova, top 20 medici: 15.402 concedii medicale cu 155.743 zile de concedii medicale; Judeţul Iaşi, top 20 medici: 12.038 concedii medicale cu 153.719 zile de concedii medicale; Judeţul Timiş, top 20 medici: 7.542 concedii medicale cu 73.767 zile de concedii medicale”. Marcel Boloş a mai arătat că ”seria lucrurilor aberante din sistemul de plată a concediilor medicale nu se opreşte aici”. ”În cursul anului 2023 s-au cheltuit 3,7 miliarde lei din bugetul de sănătate în loc să fie duşi aceşti bani spre spitale, medicamente, boli cronice, iar finalul anului 2023 ne-a pus în situaţia să avem restanţe la concediile medicale de 3,2 miliarde lei. Deci atenţie, în anul 2023 totalul cheltuielilor pentru concediile medicale, dacă aveam toţi banii, era de 6,9 miliarde lei”, a mai spus ministrul.

”Cam aşa arăta realitatea: la 75% indemnizaţie de concediu medical, prin neplata CASS pe perioada concediului medical beneficiezi de un net de plată de 86%. La 85% indemnizaţie de concediu medical, însă prin neplata CASS pe perioada concediului medical, beneficiezi de un net de plată de 98%. Şi acum, atenţie, la 100% indemnizaţie de concediu medical însă prin neplata CASS pe perioada concediului medical beneficiezi de un net de plată de 115%”, a mai afirmat ministrul Boloş.

Ministrul a subliniat că ”sunt realităţi dureroase care au condus în sistemul public de sănătate la creşterea aberantă a numărului de concedii medicale eliberate anual de medicii de familie şi ambulatoriile de specialitate, creşterea aberantă a bugetului alocat pentru plata concediilor medicale, numai în anul 2023 ajungând la 6,9 mld lei pentru un număr de 3.361.223 certificate medicale, adică în medie un certificat medical ne-a costat 2.052 lei net”.

Boloş a mai spus că ceea ce Guvernul a urmărit prin modificările legislative, a fost să descurajeze statul în concedii medicale pentru motivul că se plăteşte mai bine să stai acasă decât prezenţa la serviciu.

”Recent am citit despre un singur medic din Cluj a dat peste 3.000 de concedii medicale în 2023 şi despre un pacient care a beneficiat de nu mai puţin de 939 zile de concediu medical, iar din statistici a reieşit că pentru un număr de peste 155.000 de certificate medicale nu s-a lucrat o zi”, a spus Boloș.