Deseurile toxice otravesc panza freatica
Zeci de mii de tone de deşeuri au fost depozitate ilegal lângă Popești-Leordeni, la groapa de gunoi de la Glina, potrivit primarului localității, Iacob Petre, iar primăria a cerut în instanţă constatarea nulităţii contractului de administrare a gropii, în baza unui raport al Curţii de Conturi, scrie România Liberă.
Zona actualei gropi de gunoi de la Glina, în care se transportă deșeurile din București, este o fostă mlaştină, care după cutremurul din 1977 s-a umplut cu resturile clădirilor dărâmate de seism. Astfel s-a încetățenit ca acest loc să devină depozit de gunoaie.
După 1990, s-a pus problema închiderii şi ecologizării gropii de gunoi de la Glina, deoarece contravenea standardelor internaţionale în domeniu. În 1997, s-a încheiat un contract cu o societate care să administreze, respectiv să ecologizeze zona de depozitare a deșeurilor. Contractul este însă nul de drept, deoarece societatea care administrează groapa a fost înfiinţată la câteva luni după semnarea documentului. Practic, actul a fost încheiat între primărie şi o persoană juridică fără ca aceasta să existe.
Existența gropii de gunoi de la Glina este plină de scandaluri. În 2008, presa centrală a relatat legătura stranie dintre adminisitraţia Gropii Glina şi mafia italiană, dar la momentul respectiv informaţia nu a deranjat pe nimeni. În 2010, a început să fie ridicat un nou munte de gunoi, care, conform autorizaţiilor, ar urma în final să ajungă la înălţimea de 65 de metri de la nivelul solului. Adică va rivaliza cu Palatul Parlamentului. Tot în 2010, Poliţia Ilfov a capturat un transport de 2.500 de kilograme de substanţe toxice, care urmau să fie deversate ilegal la groapa Glina.
”Între anul 2010 şi 2014, aici veneau zilnic maşini de 25 de tone pline cu deşeuri de import. Dacă vă uitaţi pe muntele de gunoi, vedeţi clar diferenţa de culoare între autohton şi import. În interiorul acestui gunoi au fost ascunse, de asemenea, deşeuri toxice. Ele au început acum să curgă din muntele de mizerie şi să otrăvească pânza freatică. Acest loc a devenit o bombă ecologică”, a declarat un localnic din zonă, Romeo Rainea.
La începutul anului 2014, Silvana Saguto, preşedintele Tribunalului Palermo, Sicilia, care urmărea de 10 ani traseul banilor mafiei italiene, a acuzat autorităţile române că protejează acţionarii societăţii care administrează groapa Glina, care ar spăla banii organizațiilor criminale siciliene. S-au vehiculat sume de ordinul sutelor de milioane de euro.
În fine, în iulie 2014, administratorii gropii Glina, un cetăţean român, fost ofiţer de Securitate, şi un cetăţean italian, au fost arestaţi în România. Concomitent, în această afacere au mai fost reţinuţi alți italieni.
”Această groapă de gunoi face obiectul unui dosar la DNA. Controlul Curţii de Conturi a scos în evidenţă faptul că acel contract de bază, din 1997, este nul de drept, deoarece a fost semnat cu şase luni înainte de a fi înregistrată firma la Registrul Comerţului. Adică s-a făcut un contract semnat de nimeni, iar tot ce s-a întâmplat aici, de 19 ani încoace, este în afara legii. Noi am făcut o şedinţă de Consiliu Local şi, în baza adresei de la Curtea de Conturi, am hotărât să trimitem în instanţă o cerere de constatare a nulităţii contractului. După ce va ieşi hotărârea judecătorească, va fi jale pentru multă lume”, a declarat pentru ”România liberă“ primarul localităţii Popeşti-Leordeni, Petre Iacob.
Reprezentanţii Primăriei au avut o întâlnire, la 26 ianuarie, cu cei ai Prefecturii Ilfov pe această temă şi au cerut deputatului Ninel Peia, expert pe probleme de mediu, să facă o interpelare în Parlament cu privire la același raport al Curţii de Conturi despre groapa Glina. Peia a fost director coordonator la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov.
Firma care administreaza Groapa Glina neagă informațiile publice cu privire la problemele penale din jurul gropii de la Glina, afirmând că s-a dispus “neînceperea urmăririi penale pentru toate acuzațiile aduse administratorilor în atenția parchetelor din România, și verificate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, precum și de parchete de sector”.
România este obligată de șase ani să selecteze deşeurile reciclabile, conform directivelor europene, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare, începând din acest an, ţara noastră va începe să plătească amenzi pentru acest lucru. Deocamdată, taxa este de 90 de lei pe tona de gunoi, dar anul viitor va ajunge la 126 de lei pe tonă, iar până în anul 2020 vom ajunge la 190 de lei pe tonă. Asta pentru că ţara noastră trebui să ajungă la un procent de reciclare a gunoiului de 50% în anul 2020, conform unui grafic stabilit la nivel unional. Nu am respectat acel grafic, aşa că de anul acesta scoatem bani din buzunar, în virtutea legislaţiei privind protecţia mediului. Cine va plăti? Firmele de salubritate, desigur, care vor introduce, totuşi, amenda în preţul taxei de salubritate, care ajunge la… cetăţean! Ţara noastră nu are nici acum o strategie funcţională privind gestionarea deşeurilor reciclabile. Acţiunile haotice din acest domeniu ne-au adus în faţa situaţiei mai sus menţionate, a explicat într-o dezbatere pe această temă Magda Iuga, de la Primăria Capitalei. Se estimează că fiecare român produce 270 de kilograme de deşeuri pe an, din care 45 de kilograme sunt ambalaje reciclabile.
Vara trecută, localnicii din Glina și din localitățile vecine cu groapa de gunoi erau atât de disperaţi încât erau porniţi să blocheze drumul naţional, doar, doar cineva va înţelege ce se întâmplă cu această zonă. După o primă încercare de blocare a drumului, au primit vizita unor indivizi care le-au sugerat să se astâmpere, să nu mai participe la proteste, după cum au povestit aceștia. Situaţia din Popești – Leordeni s-a agravat, însă, din cauza gropii de gunoi, care a venit practic peste oameni. Extinderea zonei de depozitare a deșeurilor din ultimii ani a ajuns până în curţile oamenilor. S-au plâns de apariţia unor gândaci care nu existau înainte în localitate, de uscarea pomilor fructiferi din grădini şi de mirosul pestilenţial.
”A venit groapa peste noi! Oamenii au început să moară la vârste din ce în ce mai mici… e jale aici”, a povestit Ioan Radu. “Eu am copilărit aici şi nu exista aşa ceva! Groapa aceasta trebuie închisă! Să nu creadă nimeni că ne vom lăsa! Decât să murim de otravă,… mai bine să ştim că am făcut ceva pentru copiii noştri!” a declarat şi Romeo Raina, un alt localnic supărat. Această extindere a adus mizeria şi otrava, în special prin intermediul pânzei freatice, care s-a ridicat la suprafaţă şi a format bălţi în curţile oamenilor.
Unul dintre localnicii peste a cărui curte a căzut efectiv groapa de gunoi descrie grozăvia: “Au împins malul gropii noi către mine şi au distrus gardul. Conform legii, între acest gard şi groapa de gunoi trebuie să fie o distanţă de 1.000 de metri. Vi se pare că sunt mai mult de 50 de metri? Au început să ne moară pomii fructiferi. De asemenea, au apărut de vreo doi ani nişte miriapode mari, ca nişte mutanţi, un fel de urechelniţe uriaşe, care nu au mai fost pe aici… Seara, se urcă pe pereţi şi intră şi în casă, dacă găsesc ferestre deschise. Mai mult, după ce buldozerele mi-au distrus gardul, au început să vină în curte câinii vagabonzi. La groapa Glina sunt sute. Mi-au mâncat 100 de pui şi 50 de găini. Ştiţi ce răspuns am primit la plângere: să îmi fac un gard ca lumea!”.
Faptul că groapa ar fi trebuit închisă şi ecologizată din 1996, dar acest lucru nu s-a întâmplat, îi enervează la culme pe localnici.”La întrebarea de ce s-a extins groapa sub limita admisă de 1.000 de metri faţă de case, Ministerul Sănătăţii ne-a certat tot pe noi, că de ce avem casele aşa de aproape, că noi le-am fi construit ilegal… Păi, aici proprietăţile sunt străvechi, localitatea există din epoca medievală. Iar otrava se extinde de la an la an. Bucureştenii să nu se culce pe o ureche! Ajunge şi la ei, în curând. Am o întrebare pentru Bucureşti: este normal să se deverseze şlamul de la staţia de epurare direct pe sol la gropa Glina? Eu zic că este tot otravă”, a precizat Rainea. – foto: obiectivbr.ro
