Bugetul pentru 2017 – construit pe un curs mediu leu – euro de 4,46
Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe o creștere economică de 5,2% prevăzută pentru acest an și de peste 5% pe întreg orizontul 2018 – 2020, deficitul bugetar (cash) fiind estimat la 2,96% din PIB, iar inflația medie anuală la 1,4%, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018 – 2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) și cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câștigul salarial mediu lunar la 2.274 lei.
Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2 % din PIB, 32,4% în anul 2018, urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8 % din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, precum și de actele normative adoptate până la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8% din PIB, consemnându-se o creștere de 0,6 puncte procentuale, în condițiile în care cheltuielile cu investițiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 față de 2017. Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96 % din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99% din PIB, care se încadrează în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referință 2018 – 2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB și în anul 2020 la 2,02% din PIB, se menționează în raport.
În document se precizează că, pe orizontul de referință, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendenta începând cu anul 2019, respectiv 2020.
Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB, se mai spune în raport.
Proiectul are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor. Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%. Tot atunci creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.
La capitolul ”Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete. Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susţină investiţiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire a impozitului reinvestit. Începând cu 1 februarie 2017, pentru susţinerea mediului de afaceri prin încurajarea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat. Măsură vizează stimularea creării de noi locuri de muncă şi aşezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi. Reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe.
Continuă, astfel, procesul de simplificare a fiscalităţii şi de debirocratizare început în ultimii ani, precum şi alte măsuri fiscale care susţin mediul de afaceri, sectorul IMM – contributor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii va beneficia de finanţarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile.
Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget de 11,02 miliarde lei, care reprezintă 1,35% din PIB, arată datele din anexele bugetare pe ministere. Cu toate acestea, Guvernul susţine că va aloca, pentru Apărare, 2% din PIB în 2017. Majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creşterea bugetelor Ministerelor Educaţiei Naţionale, al Muncii şi Justiţiei Sociale, al Culturii şi Identităţii Naţionale, dar şi în cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creşterii punctului de pensie, a pensiei minime şi a scutirii de impozit şi de la plata contribuţiilor la sănătate.
Bugetul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene şi pentru capitalizarea Poştei Române cu 170 de milioane de lei.
Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014 – 2020, se estimează fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 mld. de euro, iar pentru agricultură 1,18 mld. de euro pentru Programe Naţionale de Dezvoltare Rurală şi 1,8 mld. de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.
Fără tichete de vacanță, tichete – cadou și prime
Guvernul nu va acorda bugetarilor nici în 2017 bonuri de masă, tichete de vacanţă sau tichete-cadou şi nu va plăti orele suplimentare efectuate. ”Neprelungirea şi în anul 2017 a măsurilor privind neacordarea pentru personalul din sectorul bugetar de tichete de masă, vouchere de vacanţă, tichete cadou, premii, ore suplimentare, ajutoare/indemnizaţii la ieşirea la pensii, precum şi a celor privind menţinerea ca şi în anii anteriori a anumitor categorii de indemnizaţii ar determina un necesar suplimentar de finanţare în anul 2017” de 17,264 miliarde lei, prevede proiectul de act normativ.
Programul de guvernare prevedea că toţi bugetarii ”vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanţă egal cu valoarea salariului minim brut din acel an”, care va putea fi utilizat doar în România. Însă guvernul susţine că este obligat să amâne în continuare acordarea acestor drepturi pentru bugetari din cauza constrângerilor bugetare.
