Guvernul Orban are câteva puncte fierbinți pe care ar trebui să le rezolve în perioada următoare, de la presiunea pentru creionarea unui buget sustenabil pentru 2020, până la întărirea statului de drept, au explicat, pentru Europa Liberă, experți pe domenii.
Bugetul pentru 2020
Cu o situație complicată în 2019 – un deficit ajuns la 4,3% – și cu perspectiva majorării salariilor și mai ales a pensiilor, care ar urma să crească cu 40% din septembrie anul următor, creionarea bugetului pentru 2020 pare un exercițiu dificil. ”Dacă planurile de sporire a salariilor și pensiilor pentru 2020 se mențin și in anii următori, atunci deficitul pe anul viitor explodează. Poate să ajungă la 4,8% din PIB”, explică economistul Aurelian Dochia. Guvernul are la îndemână câteva instrumente pe termen scurt: împrumuturile, care devin obligatorii, vânzarea licențelor 5G, amânată de anul acesta și care ar fi adus 2 miliarde de lei la buget, sau listarea unor companii de stat la Bursa de la București.
Chiar și așa, situația rămâne îngrijorătoare, subliniază economistul citat, căci ultimele două posibilități sunt punctuale, în timp ce obligațiile cu pensiile și salariile sunt pe termen lung. De altfel, și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut ”corectarea dezechilibrelor în mod înțelept”, de la Banca Națională venind, în mai multe rânduri, semnale că ar fi necesară o amânare a creșterii pensiilor.
O altă soluție este revizuirea cheltuielilor cu salariile personalului din instituțiile publice, fie prin reducerea personalului, deși este „o măsură extrem de nepopulară în an electoral”, fie prin blocarea sau eliminarea posturilor neocupate, însă pentru care sunt alocate sume de la buget. „Șansele ca majoritatea în Parlament să se evapore după votarea bugetului este foarte mare pentru că acum nu există buget și atunci aceasta este prioritatea”, explică analistul politic Cristian Pârvulescu.
OUG 114
”Obiectivul nostru este modificarea OUG 114 până la sfârșitul anului”, a spus premierul Ludovic Orban. Cunoscută sub numele de ”ordonanța lăcomiei”, OUG 114 a fost considerată unul dintre riscurile la adresa economiei autohtone de către banca Națională a României și a fost aspru criticată de mediul de afaceri. OUG 114 afecta, prin introducerea unor taxe, operatorii telecom, sistemul bancar, fondurile de pensii private, dar și sectorul energetic.
Comisia Europeană a decis atunci începerea procedurii de infringement, din cauza prevederilor ordonanței privind obligarea producătorilor de gaze să vândă la prețuri plafonate, timp de trei ani, care este contrară legislației europene. Ulterior, guvernul PSD a decis „îndulcirea” ordonanței, însă mediul de afaceri susține în continuare că ar fi mai bună abrogarea ei.
Soluția pe care o ia în calcul guvernul Orban pentru modificarea OUG 114 este angajarea răspunderii Guvernului. Însă asumarea răspunderii și pentru OUG 114, dar și pentru alte legi este o sabie cu două tăișuri, pentru că poate duce la declanșarea alegerilor anticipate, atrage atenția Cristian Pârvulescu.
Numirea șefilor principalelor parchete
Parchetul General, DNA și DIICOT sunt conduse în prezent de interimari, după ce Augustin Lazăr, Laura Codruța Kovesi și Felix Băncilă au părăsit, din diverse motive, aceste funcții. Pe lângă tot ceea ce ține de buget, ”statul de drept, de la Secția Specială la modificarea legislației, întărirea independenței justiției, toate sunt priorități din prima linie”, mai subliniază Cristian Pârvulescu. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că pe 2 decembrie va declanșa procedura de numire în funcții a procurorilor-șefi pentru cele trei instituții.
Elena Calistru, președinte și cofondator al asociației Funky Citizens, explică că „baza legală pentru aceste numiri există, dacă ne uităm la legile justiției”, doar că raportul MCV a recomandat „de nenumărate ori să fie o procedură transparentă și un sistem robust”. Ea mai amintește că procedura în sine „poate fi trasată doar de ministru, fără o altă modificare legislativă care să aibă nevoie de un pracurs lung în Parlament, însă felul în care se dezbate această procedură va fi importantă”. Cu toate acestea, procedurile se vor finaliza abia anul viitor, astfel încât parchetele vor avea șefi plini abia în 2020.
Secția Specială
Una dintre principalele critici în rapoartele MCV a fost Secția specială, acuzată că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete sau a demarat proceduri împotriva magistraților care s-au opus modificărilor sistemului judiciar. Ultimul raport MCV pentru România nu propunea însă și soluții pentru o eventuală desființare a secției. Președintele Iohannis atrăgea atenția, între cele două tururi că, își menține opinia de a desființa această secție care „poate fi transformată în ceva cu care se poate exercita control neconstituțional asupra magistraților”.
Ministrul de Justiție, Cătălin Predoiu, a explicat că „nu își poate asuma o desființare peste noapte” a acestei secții, și că discuțiile referitoare la acest subiect vor începe anul viitor în Parlament. Cătălin Predoiu a spus că este nemulțumit de activitatea Secției speciale de investigare a magistraților, dar așteaptă și opiniile din sistemul judiciar. Elena Calistru subliniază necesitatea redeschiderii dialogului cu „profesioniștii și cu asociațiile profesionale din domeniu, cu procurori, judecători”, după ce timp de câțiva ani au încercat să se facă auziți în România, însă părerile lor „au contat mai mult la nivel european”.
Alegeri locale în două tururi
Organizarea alegerilor locale în două tururi era o condiție pusă de USR și PMp pentru a suține guvernul Orban, iar alte două partide, ALDE și Pro România, au anunțat că susțin această variantă. PSD și UDMR, au optat pentru alegeri locale într-un singur tur. Recent, proiectul a fost respins la Senat, însă Camera Deputaților este for decizional. Timpul este relativ scurt deoarece legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni înainte de scrutin, iar alegerile locale ar urma să aibă loc în primăvara anului viitor.
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi, așa cum a fost de fapt sistemul de vot până în 2011, este în avantajul cetăţenilor, consideră asociația Funky Citizens, pentru că oferă: reprezentativitate şi legitimitate; şanse egale pentru partide noi şi independenţi; spaţiu pentru crearea consensului.
”Riscurile ca primarul în funcție să dispună de o majoritate clientelară care să îl mențină în funcție sunt foarte mari și atunci sistemul în două tururi ar asigura o competiție mai mare, dacă nu măcar o democrație mai mare”, a argumentat Cristian Pârvulescu. Cu toate acestea amintește că, neexistând sprijin politic în Parlament este puțin probabil ca această modificare să aibă loc. „În general, practica europeană arată că primarul este ales de consiliu local, ca un fel de guvern. În România, situația este puțin aberantă pentru că duce la un conflict între primar și consiliu”. – sursa: Romania.europalibera.org
