La 26 februarie, la sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a avut loc, în prezența ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan, ședința de evaluare a instituției pe anul 2018.
Ministrul a apreciat activitatea Poliției de Frontieră în anul 2018, subliniind importanța misiunilor acestei structuri, care alături de instituții similare din statele vecine au dus la scăderea semnificativă a fenomenului migraționist, mai ales că România se situează în apropierea unei rute importante de migrație ilegală, aceea a Balcanilor de Vest.
În acest context, ministrul Carmen Dan a menționat și rezultatele bune pe care Poliția de Frontieră le are în misiunile internaționale, în special în cadrul Frontex, concretizate în salvarea, în 2018, a peste 600 de persoane din Marea Egee și Marea Mediterană.
Referindu-se la aderarea României la Schengen, ministrul a reamintit faptul că la Reuniunea Informală a Consiliului JAI de la București a fost adusă în discuție această temă, după o perioadă lungă de timp în care nimeni nu a mai abordat subiectul. ”Eu am convingerea că discuțiile au fost bune, au setat un trend pozitiv, și sunt optimistă că vom putea introduce pe agenda de lucru a Consiliului JAI din iunie inclusiv votul în privința aderării noastre și a Bulgariei. Când discutăm la nivel european de problematica Schengen, asta nu înseamnă numai subiectul aderării României și Bulgariei. Înseamnă și situația privind frontierele interne – pentru că la acest moment sunt multe state membre ale spațiului Schengen care au controale la frontiere, înseamnă și extinderea spațiului – și aici ne referim la România și Bulgaria, dar și la procesul de evaluare pentru Croația, și mai înseamnă și pachetul de măsuri de siguranță care ar trebui adoptat pentru mai multă siguranță a frontierelor europene. Aceste teme au fost pe agenda de la Consiliul JAI de la București. Nu a existat un subiect pe ordinea de zi care să vizeze exclusiv aderarea României, din cel puțin două motive: unul tehnic și unul diplomatic. Din punct de vedere tehnic, la reuniunile informale, așa cum a fost cea din România, nu poate fi cerut un astfel de vot. Al doilea argument este acela că nu puteam cere un vot pe un subiect pe care nu s-a mai discutat nimic de câțiva ani buni de zile. Ce am reușit prin discuțiile de la București a fost să readucem în atenția Consiliului funcționalitatea acestui spațiu și necesitatea ca două țări care se comportă ca membri de facto să fie incluse și de drept în Schengen”. a precizat ministrul Carmen Dan.
Anul trecut, la frontiera cu R. Moldova au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală
În anul 2018, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere.
Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecerea frontierei au fost de aproximativ 63.000.000 treceri persoane (51.200.000 cetăţeni U.E. şi 11.800.000 cetăţeni non-U.E.) şi 16.600.000 mijloace de transport. În comparaţie cu anul trecut, valorile de trafic pentru persoanele care au trecut frontiera României au crescut, în ansamblu, cu peste 5%, dar pe secţiuni de frontieră s-a constatat o creştere la graniţa cu R. Moldova, precum şi la frontiera aeriană, de peste 8%.
În anul 2018 au fost constatate 883 fapte ilegale din care 7.524 infracţiuni şi 10.359 contravenţii.
Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (1.580 fapte), urmate de infracţiunile de fals si uz de fals (1.217) şi de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (1.199 fapte).
Anul trecut, la frontiera cu R. Moldova au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 25,5% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României. De asemenea, la aceeaşi frontieră au fost aplicate cele mai multe sancţiuni contravenţionale, 33% din numărul total. Totodată, în ceea ce priveşte numărul de infracţiuni constatate, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat cea mai mare scădere cu 58,5%, faţă de perioada similară 2017, ca urmare a reducerii considerabile a fluxului de migranţi.
În anul 2018 nu s-a permis intrarea în ţară unui număr de 7.388 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de intrare în ţară, înregistrându-se o creştere de 35,5% faţă de anul anterior. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu posedau documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere, respectiv nu deţineau o viză valabilă sau un permis de şedere valabil.
De asemenea, în urma controalelor desfăşurate nu s-a permis intrarea în ţară pentru 106 cetăţeni străini care erau semnalaţi ca o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale.
Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate 125.171 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente 2.756 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală.
Pe linia migraţiei ilegale, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 2.986 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 1.649 pe sensul de intrare în ţară şi 1.337 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acţionând ilegal la frontieră organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi.
Au fost depistate 425 grupuri de migranţi şi 170 de facilitatori, cetăţeni români şi străini, implicaţi în sprijinirea migranţilor în încercarea de a trece ilegal frontiera.
1.620 au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde, 1.078 dintre migranții depistați au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport, iar celelalte 288 de persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.). De asemenea, 847 persoane au solicitat acordarea statutului de azilant la structurile poliţiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale. În perioada de referinţă, în aproximativ 400 de cazuri s-a intervenit pentru prevenirea intrării ilegale a peste 2.700 de persoane la frontiera româno-sârbă.
În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai mulţi cetăţeni provin din următoarele ţări: Irak, Iran, Siria, Turcia, Afganistan, Albania Pakistan,Vietnam şi Palestina.
Comparativ cu anul 2017, se constată scăderea fluxului de migranţi la frontieră, numărul persoanelor depistate la frontiera verde fiind în scădere cu 52,9% și creșterea numărului de migranți depistaţi ascunși în mijloace de transport, atât pe sensul de ieşire, cât şi pe sensul de intrare în ţară.
În anul 2018, la frontiera maritimă nu au fost înregistrate cazuri de transporturi de migranți cu ambarcațiuni pe Marea Neagră.
Pe linia dreptului de proprietate intelectuală, în perioada analizată au fost constatate 377 fapte de natură infracţională, de aproximativ două ori mai mult, comparativ cu anul 2017, când au fost depistate 182 fapte infracţionale. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali au depistat bunuri contrafăcute purtând mărci internaţionale protejate, după cum urmează: 144.427 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie, 30.019 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie, 121.166 perechi încălţăminte și 392.020 bucăți alte produse (electronice, electrice, jucării, accesorii IT, accesorii auto, articole sticlărie/porţelan etc.).
Alte descoperiri înregistrate în anul 2018, au fost 250 de arme, majoritatea neletale, 115 cartuşe (majoritatea de vânătoare), 132.900 materiale pirotehnice, 26,69 kg cocaină, 19,05 kg canabis, 6,2 kg heroină, 0,39 kg hașiș, 0,118 kg marijuana, 5.045 l și 1,2 kg precursori, 7,15 kg substanțe psihotrope, 5,7 kg amfetamine, 6,73 kg și 3.000 bucăţi alte stupefiante şi substanţe anabolizante.
Pe linia combaterii si prevenirii braconajului piscicol, au fost constatate 871 infracţiuni de braconaj piscicol, aplicate 1.058 sancţiuni contravenţionale în valoare de 166.000 lei şi ridicate în vederea confiscării: 34 ambarcaţiuni, 20 motoare barcă, plase monofilament în lungime totală de 853 m, 1.478 unelte de pescuit, 10.528 kg peşte (182 kg sturion).
În anul 2018, Poliţia de Frontieră Română a deţinut timp de un an Preşedinţia Forumului de Cooperare la Marea Neagră, aflându-se la al patrulea mandat. În perioada mandatului s-a urmărit identificarea unor noi metode de cooperare în vederea combaterii eficiente a infracţionalităţii transfrontaliere din zona Mării Negre, cu accent pe gestionarea fenomenului de migraţie ilegală. În mod concret, activităţile au vizat dezvoltarea şi implementarea unui sistem comun de prevenire pentru detectarea timpurie a actelor ilegale pe Marea Neagră, precum şi derularea unor exerciţii comune la care au participat toate statele care fac parte din această organizaţie.
