Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a participat la Consiliul Afaceri Externe, care s-a desfășurat luni, 11 mai 2026, la Bruxelles.
Ministrul român a pledat pentru consolidarea cooperării UE-Balcanii de Vest pe domenii ce țin de Politica Externă și de Securitate Comună/PESC, cu accent pe combaterea amenințărilor hibride, a îndemnat la valorificarea oportunităților de dezvoltare a infrastructurii digitale și de transport comune, a parteneriatelor locale și a consolidării dialogului parlamentar, și în contextul priorităților României la Președinția în exercițiu a Inițiativei Central Europene pe parcursul anului 2026.
Totodată, ministrul român a subliniat interesul României pentru dinamizarea cooperării regionale pe durata exercitării președinției Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est de către România, care începe la 1 iulie 2026 și va avea un summit găzduit de țara noastră în vara anului 2027.
În cadrul discuțiilor, ministrul interimar Oana Țoiu a exprimat susținerea pentru un nou pachet de sancțiuni asupra Moscovei, care să fie adaptate diversității de acțiuni disruptive ruse. În context, ministrul a informat Consiliul în legătură cu cele mai recente incidente cu drone ruse care au violat spațiul aerian al României.
Ministrul român a informat partenerii europeni despre inițiativele Bucureștiului, agenda summit-ului Summitului B9 şi găzduirea simpozionului NATO hibrid cu accentul pus pe cooperarea UE-NATO în domeniu.
Agenda a inclus și situația din Orientul Mijlociu precum și eforturile diplomatice privind eliberarea strâmtorii Ormuz și asigurarea siguranței traficului maritim.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Oana Țoiu a anunțat că a convenit cu ministrul de Externe albanez rezolvarea rapidă a dosarului retrocedării Casei Iorga de la Saranda.
„Am convenit, împreună, pe o foaie de parcurs pentru rezolvarea, fără alte amânări, a dosarului «Casa Iorga», imobil donat de regele Albaniei lui Nicolae Iorga şi pentru care există hotărâri judecătoreşti definitive de aproape două decenii care recunosc dreptul de proprietate al statului român”, a scris Ţoiu.
Ea a amintit că în 1932, regele Ahmed Zogu i-a dăruit lui Nicolae Iorga un teren pe malul Mării Ionice, la Saranda, drept mulţumire pentru cartea în care istoricul român scrisese, primul, istoria poporului Albanez.
Este vorba de un teren pe care Nicolae Iorga l-a donat doi ani mai târziu statului român şi pe care s-a ridicat Institutul Român din Albania. Naţionalizată sub comunism şi vândută unui privat în 1992, Casa Iorga este, prin hotărâri judecătoreşti albaneze definitive din 2007, proprietatea statului român, dar aşteaptă de aproape 20 de ani să fie efectiv retrocedată.
Institutul Român de la Saranda a funcţionat între anii 1937-1940, până la ocuparea Albaniei de către Italia, apoi între anii 1942 şi 1944.
Potrivit Timp Românesc, statul român a făcut, de-a lungul timpului, mai multe demersuri pentru închiderea acestui dosar. În 2014, ministrul de externe Titus Corlățean vorbea tot despre ”importanţa finalizării rapide a procesului de retrocedare a Casei Iorga din Saranda”, pentru ca 10 ani mai târziu despre același demers să vorbească și ministrul Luminița Odobescu.
Institutul Român de la Saranda, numită generic Casa Iorga a purtat de la înființare numele istoricului Nicolae Iorga. Casa a fost construită în 1937 pe un teren de aproape 1.000 de metri pătraţi pe malul Mării Ionice, la Saranda, pe care Nicolae Iorga (1871–1940) l-a primit în dar din partea marelui rege albanez Zogu, drept recunoștință pentru redactarea primei Istorii a Albaniei, alcătuită de academicianul român și publicată cu multă publicitate în 1919.
