Căsătoria forțată, adopția ilegală și maternitatea surogat ar putea fi considerate forme ale traficului de persoane

Președinția belgiană a Consiliului European și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu pentru a adăuga căsătoria forțată, adopția ilegală și maternitatea surogat ca tipuri de exploatare reglementate de legea UE anti-trafic.

Actualizarea directivei privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane va cere, de asemenea, țărilor UE să se asigure că persoanele care folosesc cu bună știință serviciile oferite de victimele traficului să poată fi trase la răspundere. Alte amendamente se referă la consolidarea sprijinului și asistenței victimelor, precum și măsurile de prevenire.

Căsătoria forțată, adopția ilegală și maternitatea surogat – forme ale traficului de persoane

Negociatorii Consiliului și Parlamentului European au convenit să menționeze în mod explicit în directivă că exploatarea maternității surogat, căsătoria forțată și adopția ilegală sunt tipuri de exploatare care intră sub incidența definiției traficului. Traficul pentru exploatarea maternității surogat, atunci când o femeie acceptă să nască un copil în numele unei alte persoane sau al unui cuplu pentru a deveni părinții copilului după naștere, îi va viza pe cei care constrâng sau înșală femeile să acționeze ca mame surogat.

Includerea acestor forme de trafic în UE anti-legea traficului va ține cont de prevalența și relevanța acestor forme de exploatare.

Penalități și sancțiuni

Așa cum este cazul în actuala directivă, noile tipuri de exploatare (căsătorie forțată, adopție ilegală și maternitate surogat) vor fi pedepsite cu 5 sau 10 ani închisoare, în funcție de gravitatea faptelor.

De asemenea, Consiliul și Parlamentul UE au decis să includă o nouă circumstanță agravantă în lege pentru a ține cont de efectul de amplificare pe care îl pot avea tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) în ceea ce privește traficul.

Aceasta include faptul că făptuitorul a facilitat sau a săvârșit diseminarea, prin intermediul TIC, a imaginilor, videoclipurilor sau materialelor similare de natură sexuală care implică victima.

De asemenea, vor fi întărite sancțiunile împotriva persoanelor juridice, cum ar fi companiile, trase la răspundere pentru infracțiuni de trafic de persoane.

Acestea vor acoperi de acum încolo excluderea de la accesul la finanțare publică, inclusiv procedurile de licitație, granturi, concesiuni și licențe, precum și retragerea permiselor și autorizațiilor de desfășurare a activităților care au avut ca rezultat săvârșirea infracțiunii.

Utilizarea serviciilor oferite de victimele traficului

Acordul dintre Consiliu și Parlamentul European prevede că statele membre trebuie să considere infracțiune dacă o persoană care utilizează serviciul oferit de o victimă a traficului știe că persoana respectivă este victimă a traficului. În astfel de cazuri, statele membre trebuie să se asigure că această infracțiune este trasă la răspundere cu pedepse eficiente, proporționale și disuasive.

Conform legislației actuale, statele membre ar trebui să ia în considerare doar transformarea în infracțiune a utilizării serviciilor persoanelor exploatate de traficanții de persoane.

Acordul provizoriu va fi transmis reprezentanților statelor membre în Consiliu (Coreper) pentru confirmare și va trebui adoptat oficial de ambele instituții.

În 2011, UE a adoptat o directivă privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și protejarea victimelor acestei infracțiuni.

Acesta este un instrument cheie în lupta împotriva traficului de persoane, deoarece stabilește reguli minime privind definirea (la nivel național) a infracțiunilor și sancțiunilor penale. De asemenea, include norme la nivelul UE pentru a consolida prevenirea și protecția victimelor.

Potrivit datelor Comisiei Europene, exploatarea sexuală și prin muncă sunt principalele scopuri ale traficului de ființe umane. Cu toate acestea, cerșetoria sau prelevarea de organe – deja menționate în mod explicit în directiva din 2011 – și căsătoria forțată și adopția ilegală – care nu sunt menționate în mod explicit – reprezintă acum 11% din totalul victimelor din UE în 2020.