Acasă Politic Câtă pace, cât război?

Câtă pace, cât război?

DISTRIBUIȚI

Elveția a găzduit în zilele de 15 și 16 iunie 2024, la Bürgenstock (Cantonul Nidwalden), Summit pentru pace în Ucraina, la care au fost invitate peste 160 de delegații din întreaga lume. Pornind de la discuțiile care au avut loc în ultimele luni, în special formula de pace ucraineană și alte propuneri de pace bazate pe Carta ONU și pe principiile cheie ale dreptului internațional, obiectivul general al summit-ului este de a inspira un viitor proces de pace.

Discuțiile s-au concentrat pe trei subiecte: siguranța nucleară, securitatea alimentară și dimensiunea umanitară a conflictului (care acoperă prizonierii de război, civilii deținuți în mod arbitrar și copiii răpiți). Aceste subiecte pot fi baza construirii încrederii între părțile în conflict, deoarece un acord în aceste domenii este benefic ambelor părți beligerante. În plus, acestea sunt probleme de mare importanță pentru multe țări, datorită proximității geografice sau pentru că sunt sau au fost afectate de aceste probleme și își pot împărtăși experiențele.

La discuții au participat țări din diferite regiuni ale lumii și au putut să contribuie cu propriile experiențe și să propună posibile soluții.

La încheierea Summit-ului pentru pace din Ucraina, duminică, 16 iunie, marea majoritate a statelor participante au convenit asupra unor poziții formulate în comun și pașii următori în vederea unui viitor proces de pace. Președintele Viola Amherd a apreciat comunicatul comun care a reieșit de la summitul de la Bürgenstock ca un semnal puternic din partea comunității internaționale pentru pace bazată pe dreptul internațional și pe Carta ONU. La summit au participat 92 de state din toate regiunile lumii, dintre care 57 au fost reprezentate de șefi de stat și de guvern.

Comunicatul comun care a rezultat în urma summitului de la Bürgenstock a fost susținut de marea majoritate a statelor participante și reflectă dorința statelor de a contribui la procesul de pace. De asemenea, a fost subliniată necesitatea implicării tuturor părților în conflict.

”Războiul în curs al Federației Ruse împotriva Ucrainei continuă să provoace suferințe și distrugeri umane pe scară largă și să creeze riscuri și crize cu repercusiuni globale pentru lume. Ne-am reunit în Elveția în perioada 15-16 iunie 2024 pentru a consolida un dialog la nivel înalt privind căile către o pace cuprinzătoare, justă și durabilă pentru Ucraina.

Am reiterat rezoluțiile A/RES/ES-11/1  și A/RES/ES-11/6  adoptate de Adunarea Generală a ONU și am subliniat angajamentul nostru de a respecta dreptul internațional, inclusiv Carta Națiunilor Unite.

Acest summit a fost construit pe discuțiile anterioare care au avut loc pe baza Formulei de pace a Ucrainei și a altor propuneri de pace care sunt în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta Națiunilor Unite.

Apreciem profund ospitalitatea Elveției și inițiativa sa de a găzdui Summitul la nivel înalt, ca expresie a angajamentului său ferm de a promova pacea și securitatea internațională.

Am avut un schimb fructuos, cuprinzător și constructiv de diferite opinii cu privire la căile către un cadru pentru o pace cuprinzătoare, justă și durabilă, bazate pe dreptul internațional, inclusiv pe Carta Națiunilor Unite. În special, ne reafirmăm angajamentul de a ne abține de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat, a principiilor suveranității, independenței și integrității teritoriale a tuturor statelor, inclusiv a Ucrainei, în limitele lor recunoscute la nivel internațional, inclusiv în apele teritoriale, și soluționarea disputelor prin mijloace pașnice, ca principii ale dreptului internațional.

În plus, avem o viziune comună asupra următoarelor aspecte cruciale:

  1. În primul rând, orice utilizare a energiei nucleare și a instalațiilor nucleare trebuie să fie sigură, securizată, protejată și ecologică. Centralele și instalațiile nucleare ucrainene, inclusiv centrala nucleară Zaporizhzhia, trebuie să opereze în siguranță și sub controlul suveran deplin al Ucrainei și în conformitate cu principiile AIEA și sub supravegherea acesteia.

Orice amenințare sau utilizare a armelor nucleare în contextul războiului în curs împotriva Ucrainei este inadmisibilă.

  1. În al doilea rând, securitatea alimentară globală depinde de producția și furnizarea neîntreruptă de produse alimentare.

În acest sens, navigația comercială gratuită, completă și sigură, precum și accesul la porturile maritime din Marea Neagră și Azov sunt esențiale. Atacurile asupra navelor comerciale din porturi și de-a lungul întregului traseu, precum și împotriva porturilor civile și a infrastructurii portuare civile sunt inacceptabile.

Securitatea alimentară nu trebuie în niciun fel transformată în armă.

Produsele agricole ucrainene ar trebui furnizate în mod sigur și gratuit țărilor terțe interesate.

  1. În al treilea rând, toți prizonierii de război trebuie eliberați prin schimb complet. Toți copiii ucraineni deportați și strămutați ilegal, precum și toți ceilalți civili ucraineni care au fost deținuți ilegal, trebuie să fie returnați în Ucraina.

Credem că atingerea păcii necesită implicarea și dialogul între toate părțile. Prin urmare, am decis să întreprindem pași concreți în viitor în domeniile menționate mai sus, cu angajamentul suplimentar al reprezentanților tuturor părților.

Carta Națiunilor Unite, inclusiv principiile respectului pentru integritatea teritorială și suveranitatea tuturor statelor, pot și vor servi drept bază pentru realizarea unei păci cuprinzătoare, juste și de durată în Ucraina”, se arată în comunicarea finală.

”Au fost discutate în detaliu principiile care să stea la baza unei viitoare păci. Evident, este un proces de durată, dar faptul că au fost foarte mulţi participanţi de pe toate continentele arată interesul ţărilor de a găsi soluţii şi faptul că ordinea internaţională bazată pe reguli rămâne un fundament important al relaţiilor internaţionale”, a precizat ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu.

Aceasta a prezentat la summitul din Elveţia eforturile şi investiţiile făcute de România pentru tranzitul cerealelor din Ucraina.

„Am participat la panelul dedicat securităţii alimentare, foarte important din perspectiva eforturilor pe care România le face pentru a sprijini Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte tranzitul de cereale. Am prezentat rolul foarte important al României, investiţiile pe care autorităţile naţionale le-au făcut pentru facilitarea exporturilor de cereale ucrainene şi, de asemenea, eforturile pe care le depunem împreună cu Bulgaria şi Turcia pentru asigurarea circulaţiei în Marea Neagră, prin acordul de deminare semnat de cele trei state”, a precizat oficialul român.

Luminiţa Odobescu a subliniat faptul că România susţine formula de pace a preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, poziţia ţării noastre fiind întotdeauna că pacea în Ucraina trebuie să se bazeze pe Carta ONU şi principiile dreptului internaţional.

Puterile regionale cheie, inclusiv Brazilia, India, Africa de Sud și Arabia Saudită, nu au semnat comunicatul comun emis la sfârșitul conferinței, în care peste 80 de țări și organizații internaționale au susținut integritatea teritorială în fața invaziei Rusiei.

Vorbind la sfârșitul celor două zile ale summit-ul din Elveția, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, a salutat „primii pași către pace”, dar a recunoscut că nu toți participanții s-au pus de acord. „Din păcate, există oameni care încă se echilibrează”, a spus el, adăugând că Rusia încearcă să împartă lumea.

El a spus că comunicatul final rămâne „deschis aderării tuturor celor care respectă Carta ONU”.

Rusia nu a fost invitată la eveniment, iar China a respins evenimentul. Pe fondul așteptărilor modeste înaintea evenimentului, diplomații occidentali au susținut că semnificația sa rezidă parțial în participanții săi. Participanții au fost în mare parte din Europa, SUA și alți aliați occidentali, dar au inclus țări din America Latină, Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

Este pentru prima dată când Elveția a găzduit un summit de o asemenea amploare. Președintele Amherd a subliniat că Elveția va continua să joace un rol activ în următorii pași. Președintele Amherd și consilierul federal Ignazio Cassis, șeful Departamentului Federal de Afaceri Externe (DFAE), au lăudat cooperarea cu statele participante și au mulțumit partenerilor internaționali și tuturor celor care au contribuit la buna desfășurare a evenimentului. Pe lângă guvernul federal, autoritățile din Cantonul Nidwalden au fost și ele puternic implicate. Securitatea la summit a fost asigurată de poliție și forțele armate.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here