Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul economic şi social european și Comitetul Regiunilor au dat publicității Planul european privind locuințele la prețuri accesibile care abordează una dintre cele mai presante nevoi ale cetățenilor europeni: accesul la locuințe abordabile, sustenabile și de bună calitate.
În condițiile unei creșteri medii a prețurilor locuințelor cu peste 60 % și a chiriilor cu peste 20 % în ultimii zece ani (2013 – 2024), milioane de europeni au dificultăți în a găsi o locuință pe care să și-o poată permite. În același timp, 20% dintre locuințele din Uniunea Europeană nu sunt locuite, cu mențiunea că datele reale pot diferi din cauza modului în care statele interpretează noțiunea de „locuință goală”, iar autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au scăzut cu 22% începând din anul 2021. În prezent, în Uniunea Europeană se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe/an, iar Comisia Europeană estimează că este nevoie de construcția 2 milioane de locuințe/an pentru a combate criza locuințelor.
Criza locuințelor în UE are impact negativ atât asupra competitivității economiei UE, cât și asupra coeziunii sociale pentru că afectează mobilitatea forței de muncă, accesul la educație și formarea familiilor.
Și în România există o scădere a autorizațiilor de construire. De exemplu, în 2024 au fost autorizate locuințe cu o suprafață totală de 7,9 milioane de metri pătrați utili, în scădere cu 8% comparativ cu 2023 și cu 30% comparativ cu 2022. Între timp, în 2024 au fost finalizate aproape 61.000 de locuințe, cu 15% mai puține decât în 2023. Problema este că în România sunt construite locuințe foarte mici, la prețuri foarte mari. De asemenea, se construiește în general prost, cel mai mult simțind acest lucru tinerii care au cumpărat locuințe de 30-40 de metri pătrați prin programul Prima casă.
Un raport al Băncii Mondiale menționa că în România eliberarea unei autorizații de construire durează în medie mai mult de 6 luni în orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, București sau Constanța, cu un record de peste un an pentru Iași, dar nu este exclus ca eliberarea autorizației să dureze și mai mult după introducerea unor proceduri suplimentare pentru dezvoltatorii imobiliari prin Legea Nordis.
Prin urmare, Comisia vrea să sprijine statele membre, regiunile și orașele prin luarea de măsuri acolo unde acestea pot aduce valoare adăugată europeană. Planul se axează pe creșterea ofertei de locuințe, pe stimularea investițiilor și a reformelor, pe abordarea segmentului închirierilor pe termen scurt în zonele afectate de stres locativ și pe sprijinirea celor mai afectate persoane.
Planul propune măsuri pentru un sector al construcțiilor și al renovărilor mai productiv și mai inovator, care vor aborda discrepanța dintre cererea și oferta de locuințe prin intermediul Strategiei europene pentru construcția de locuințe. Pachetul include, de asemenea, o comunicare și o recomandare a Consiliului privind noul Bauhaus european (NBE).
Normele revizuite ale UE privind ajutoarele de stat vor facilita eforturile statelor membre de a sprijini financiar furnizarea locuințelor la prețuri accesibile și a locuințelor sociale. Comisia vrea să simplifice normele și procedurile care restricționează oferta de locuințe, cu accent pe planificare și autorizare. O nouă inițiativă legislativă privind închirierile pe termen scurt va sprijini zonele afectate de stresul locativ.
De asemenea, Comisia Europeană propune relaxarea condițiilor pentru ajutoarele de stat prin care se construiesc locuințe sociale, cu scopul ca numărul de locuințe sociale să crească și să poată fi utilizate inclusiv de persoane din clasa de mijloc, nu doar de cele din anumite categorii defavorizate. Mai exact, pentru proiectele de locuințe sociale care respectă anumite standarde, statele membre nu ar mai trebui să notifice și să aștepte aprobarea Uniunii Europenii, iar condițiile de acordare pentru ajutoare de stat ar urma să fie simplificate.
România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește locuințele sociale, cu o pondere de doar 0,17% din fondul locativ național alocat locuințelor sociale, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru perioada 2020-2024.
În total, Comisia Europeană estimează că pentru creșterea numărului de locuințe construite cu 650.000 pe an este nevoie de fonduri de aproximativ 150 de miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă, în medie, un cost mediu de aproximativ 230.000 de euro pentru fiecare locuință, cost în care este însă inclus și prețul terenului.
Comisia susține că aceste fonduri vor fi acoperite parțial de bănci naționale și regionale, care vor fi investi 375 de miliarde de euro până în anul 2029 în proiecte de construcție de locuințe sociale și accesibile, inclusiv prin intermediului programului InvestEU, la care se adaugă și parteneriatul pe termen lung deja în vigoare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
De asemenea, printre măsurile propuse de Comisia Europeană se numără și reabilitarea locuințelor care în prezent sunt vacante și nu pot fi utilizate ca atare, pentru ca acestea să intre în circuitul pieței imobiliare. Potrivit Institutului Național de Statistică pe baza datelor de la Recensământul din 2021, în România existau 2,5 milioane de locuințe neocupate, adică peste 25% din numărul total de locuințe din România.
În acest caz, Comisia remarcă faptul că deficitul forței de muncă în construcții este de trei ori mai mare în prezent decât în 2015 și că în 2035 vor exista 4 milioane de locuri de muncă în domeniu. Deocamdată, Comisia are doar proiecte și vorbe frumoase, greu de aplicat
