Criza de pe piața muncii
Pentru că nu mai găsesc specialiști, firmele încep să îi crească singure
Să găsești un angajat profesionist, care să știe meserie, să aibă abilități de comunicare și să lucreze eficient în echipă este, în România anului 2018, o adevărată provocare. După ce s-au războit pe salarii și facilități, mare parte dintre companii a trecut la o altă strategie –își pregătesc singure viitorii angajați, încă de pe băncile școlii.
Vă mai amintiți de 1 Mai-ul de pe vremea ”Epocii de Aur”? Televiziunea ne prezenta reportaje cu batalioane de muncitori, în salopete, specializați în diverse industrii, focusați pe îndeplinirea planului cincinal stabilit de Nicolae Ceaușescu. Dincolo de propagandă, cert este că România acelor ani nu ducea lipsă de forță de muncă. Toată lumea era obligată să aibă un loc de muncă, iar școlile profesionale scoteau absolvenți pe bandă rulantă.
30 de ani mai târziu, 1 Mai nu mai e deloc privită drept Ziua Internațională a Muncii. A devenit mai mult o sărbătoare turistică, în care Litoralul, pensiunile de la munte, ieșirile la grătar în pădure au ajuns să fie în prim-plan. Muncitorii de odinioară fie s-au pensionat, fie au plecat în Occident în căutarea unei vieți mai bune.
Așa s-a ajuns ca România să treacă prin cea mai gravă criză de forță de muncă din istoria recentă. Firmele vor să se extindă, economia își turează motoarele însă riscă să le caleze, pe fondul accesului tot mai scump la bani – ”benzina economică”, și a lipsei acute de forță de muncă.
Potrivit unei analize realizată de KeysFin, recrutarea în România a devenit o adevărată provocare. Interesul în creștere al angajatorilor a făcut ca piața de HR să crească semnificativ în ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei în 2012 la 3,6 miliarde de lei în 2017.
Numărul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat susținut, cu aproape 20%, de la 2685 în 2012 la 3192 de companii în 2016, iar profitul net al acestora aproape s- a dublat în acest interval, la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.
Creșterea interesului pentru acest segment economic a dus totodată și la cresterea cu peste 40% a numărului de angajați din companiile de recrutare, între 2012-2017, la 61.800 angajați.
”Recrutarea de personal s-a profesionalizat în ultimii ani, iar piața a devenit tot mai matură. Vremurile în care firmele își căutau angajații prin anunțuri în ziare sau pe internet au trecut. Firmele și-au externalizat această importantă misiune către specialiștii în domeniu, cei care văd dincolo de CV-uri și care radiografiază piața în căutarea mixului optim de experiență, profesionalism și inițiativă”, afirmă experții de la KeysFin.
Analiza KeysFin arată că principalii jucători din piața românească de HR sunt, potrivit datelor financiare, ADECCO RESURSE UMANE SRL, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, LUGERA&MAKLER SRL (239 mil. lei), MANPOWER HR SRL (105 mil. lei), BARNETT MCCALL RECRUITMENT SRL (100 mil. lei) și IHM TOTAL CONSULT SRL (87,5 mil. lei)
Analiza arată, totodată, că cele mai multe companii de HR sunt concentrate în jurul polilor de creștere economică, precum București-Ilfov (1.073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), zona de Nord-Est (399), Constanța-Dobrogea (390) și Timișoara-Banat (340).
”Reprezentarea regională a business-ului în HR urmează, inerent, dezvoltarea economică a României. Investițiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Capitală, Cluj, Sibiu, Constanța și Timișoara, astfel că și necesarul de forță de muncă a urmat această tendință. Radiografia acestui sector vine să susțină semnalul de alarmă privind evoluția discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România crește cu mai multe viteze, iar acest lucru poate duce la consecințe extrem de grave din punct de vedere social”, au declarat experții Keysfin.
Nu întâmplător este faptul că zonele unde întâlnim cele mai puține firme de HR sunt cele de unde a plecat și cea mai mult populație, în special în Occident – Moldova, Oltenia și Muntenia.
Salariile, marea problemă
Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce acest lucru?
”Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung”afirmă analiștii KeysFin.
Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajați. Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat acest trend. În absența unor condiții investiționale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne totuși atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forța de muncă.
Pentru ca această tendință să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susținerea investițiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creștere reală a veniturilor angajaților români”, au explicat analiștii de la KeysFin.
”Căutăm tineri dornici să muncească”
Cu aceste cuvinte simple putem caracteriza cel mai simplu evoluția pieței muncii în 2018. După ce s-au războit pe salarii, pachete de beneficii și alte facilități, multe dintre firme și-au schimbat strategiile de resurse umane, investind in formarea profesioniștilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionați au identificat drept principală tendință pe piața forței de muncă – politica de internship.
”Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3-4000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu excepția multinaționalelor, nu îl pot garanta. Astfel că mulți investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultății și oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificați, nu pentru funcții de conducere, au ales să-și dezvolte propriile școli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esențială în business-ul actual”, spun analiștii.
Un alt trend, identificat de experți pe baza discuțiilor cu firmele de HR, indică o focusare tot mai puternică către angajații flexibili, cu spirit antreprenorial.
”Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă în piața muncii. Firmele preferă să își externalizeze proiecte către specialiști independenți, pe PFA sau microîntreprinderi, beneficiile fiind multiple – de la reducerea costurilor cu forța de muncă, la cele logistice (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garanția că proiectele se realizează la timp, acest lucru fiind condiționat de plata facturii. Este un trend avantajos și pentru specialiști, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan”, au mai spus analiștii.
Piața muncii, semnal de alarmă pentru viitor
Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piața muncii se anunță destul de sumbru. Scăderea nalității, ieșirea la pensie în următorii ani a unei întregi generații de angajați și mai ales exodul forței de muncă către Occident va face ca România să se confrunte în următorii ani cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă.
”Sistemul de educație, așa cum este el croit în prezent, este complet inutil în fața provocărilor din piața muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generații de șomeri cu diplomă, de absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice”, afirmă experții.
Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei. “Avem nevoie de școli de meseriași, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meșteșugărie. Este necesară, de asemenea, dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din țările sărace, din Africa și Asia, cu consecințe sociale inerente, vezi cazul Germaniei’, au mai declarat experții de la KeysFin.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
