Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu poate fi acceptată, sunt rezultatele unui sondaj realizat de un grup de cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Cu mențiunea că scorurile profesorilor sunt mai bune decât cele ale populației generale, așa cum apar ele în sondajele anterioare similare.
Mai grav este că ponderea euroscepticilor și a celor care optează pentru sisteme nedemocratice este mai mare în rândul profesorilor cu vârste până la 35 de ani (inclusiv).
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1.427 de profesori (învățământ preuniversitar), aleși aleator, din 140 de școli, în perioada 10-24 noiembrie 2017.
Studiul celor patru cercetători – Gabriel Bădescu, Daniela Angi, Claudiu Ivan și Oana Negru-Subțirica – pornește de la două premise: Educația școlară contează pentru formarea unei culturi politice propice democrației. Atitudinile și valorile profesorilor față de societate și sistem politic, precum și față de profesie, au un rol substanțial în educarea elevilor pentru democrație. Profilului profesorilor este importantă pentru formarea civică a elevilor.
45% dintre profesori acordă aceleași calificative pozitive (foarte bine sau bine) scenariului în care România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor, însă rezultatul contravine răspunsului la o altă întrebare, la care 87% din totalul profesorilor au declarat că apreciază un sistem politic democratic ca fiind o opțiune bună sau foarte bună pentru România. Ceea ce ar putea indica faptul că profesorii intervievați nu și-au lămurit sistemul personal de valori, trăiesc în confuzie privind incompatibilitățile dintre unele opțiuni. Într-o a doua interpretare s-ar putea ca alegerea sistemului democratic să fie doar o conformare superficială la ceea ce știu că este acceptabil.
14% dintre profesori ar aprecia ieșirea României din Uniunea Europeană ca fiind o proiecție pozitivă și același procent ar aproba existența unui regim militar.
11% ar favoriza prezența unui sistem guvernat de legea religioasă (care ar presupune lipsa partidelor politice și absența mecanismelor electorale).
Instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%).
Peste 60% dintre respondenți declară nivele reduse de încredere în organizațiile non-guvernamentale, deși 74,1% sunt membri de sindicat, iar 48,5% dintre respondenți au participat la greve.
42,5% dintre profesorii intervievați nu ar dori să fie vecini cu persoane de etnie romă, 38,3% – cu homosexuali, 33,7% – persoane care vorbesc o altă limbă, iar 33,1% nu doresc să locuiască în apropierea unor cupluri în care partenerii nu sunt căsătoriți.
Peste 40% consideră că pedeapsa cu moartea poate fi justificată.
Cu toate acestea, marea majoritate a profesorilor consideră că se descurcă foarte bine cu unele teme abordate la dirigenție: gândirea critică și autonomă (86,7% dintre profesorii inetrvievați) sau drepturile și responsabilitățile cetățenilor (86.5%)
Concluzii
Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare.
Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, iar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.
Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional.
În pregătirea profesorilor trebuie introdus un modul de formare care să adreseze în mod explicit aspecte legate de educația în medii caracterizate de diversitate etnică și socio-economică. – sursa: Cursdeguvernare.ro, foto: RFI
