Alina Mungiu-Pippidi www.RomaniaCurata.ro
Mare păcat că toată lumea are prejudecăți și ca atare o opinie dinainte formată despre meciul dintre Tudorel Toader și Codruța Kovesi, care devine astfel doar încă o rundă a luptei politice de la noi. Pentru că deși adevărul nu este sută la sută de partea cuiva, chiar procentele minoritare pot arăta adevăruri importante pentru justiția noastră, dacă ne păstrăm ideea constructivă că trecem prin circul ăsta ca să îmbunătățim ceva, nu urmărim doar că e mai pasionant ca un meci oarecare. Scriu ca atare cele ce urmează în acest spirit, pentru partida minoritară, niciodată cîștigătoare în alegeri sau așteptînd vreo recompensă, a statului de drept, a celor care pun regulile și aplicarea lor imparțială mai presus de tabere, de partide și de persoane. Ca atare fac aici o sinteză în argumente pro-Toader, argumente pro-Kovesi, și un scurt comentariu despre stil și argumentare, cu care și încep.
Calitatea materialelor și a comunicării
Conferința de presă a ministrului Toader a fost jalnică din punct de vedere a comunicării, dar omul a apucat să își prezinte argumentele, care au făcut impresie mai mare puse laolaltă decît separat. A fost un dezastru că textul în română și în engleză nu a fost imediat accesibil (cel în engleză o exista măcar azi?). Juriștii români sunt prolicși și termină rapoartele tîrziu, că scriu mult și prost: aceeași situație cu raportul anual al DNA, difuzat cu o zi înainte de prezentare doar, și mai penibil în contextul ăsta de conflict. Ce să mai spunem de raportul Inspecției judiciare privitor la Kovesi, enorm de lung, în care metodologia (pretențios de numit așa, dar în fine) era în raport în loc să fie în anexe, și în care trebuie să cauți cu lupa faptele și tot nu te lămurești. Dacă raportul autentifică înregistrarea din DNA, cum cred eu că înțeleg că face, aceasta e detrimentală pentru Kovesi, dar clar nu e din raport (mai există și versiuni contestate), și ce e clar trebuia pus pe pagina 1 în sumarul executiv. În general, e o lipsă de respect într-un raport public să nu ai un sumar executiv care să rezume argumentul pe care îl faci, sau concluzia principală. În sfîrșit, eu nu am înțeles nimic din analiza cost-eficiență prezentată de minister, și tare mă tem că nu eu sunt de vină, că predau cost-eficiență la o școală de politici publice și am supervizat și analiza cost-eficiență din raportul Freedom House din 2005 aplicabilă la DNA. Cum se face că eu am calculat condamnarea (nu rechizitoriul) la suma de aproximativ o sută de mii de dolari, iar aici suntem la mii de lei? Dat fiind diferența enormă, care nu poate fi explicată exclusiv prin creșterea eficienței DNA față de PNA, e clar că sunt cheltuieli indirecte care nu sunt incluse, mai probabil nu sunt incluse deloc cheltuieli indirecte, și dacă nu luăm în considerare nici inputul complet, nici outcome-ul (cum se termină procesul, și în cît timp, pentru care trebuie discountat), sumele prezentate nu au nici o relevanță. Ceea ce sare în ochi e că în continuare justiția noastră e unde era și acum 15 ani cu statistica, la capitolul nici măcar categoriile nu sunt relevante, darămite documentarea lor. Iată o problemă de care ministrul Justiției ar trebui să se ocupe, și la fel și CSM, că e cam penibil să ieși public cu așa ceva.
În ce privește pur și simplu imaginea, Kovesi a fost cîștigător net, minus vreo două semne de enervare a dat impresia de competență cu farmec, capitol la care adversarul nu avea nici o șansă.
Argumentația lui Toader
Toader a adus trei tipuri de argumente, într-o lume ideală le punea pe un singur slide (diapozitiv) și le prezenta în 20 de minute. Unu, argumente care țin de activismul politic al lui Kovesi ca lider DNA, care a continuat să forțeze atacul la alte puteri în stat chiar după ce a primit avertismente constituționale în acest sens. Doi, argumente privind încălcări procedurale de diferite naturi, unele de procurori în procese, altele ale ei în relația cu procurorii (înregistrarea din interior), unele bazîndu-se pe erori materiale din procese, la nivele de intenție sau răspundere foarte diferite și insuficient argumentate. Partea asta a suferit prin absența cazurilor de la Ploiești, care nu are nici o explicație decît tot aceea că a venit deadlineul înainte să ajungă ei la ea (deadline dat de cine? Mister). În sfîrșit, un set de argumente ținînd de politica managerială a DNA și oportunitatea unor cazuri în detrimentul altora. Asta era teoretic partea în care se putea face argumentul politizării DNA, dar Toader a ales să nu îl facă decît marginal, probabil ca să nu fie acuzat că îl apără pe Liviu Dragnea.
La baza argumentației lui Toader, pe fond, e faptul că nu poate exista un parchet complet autonom și care nu dă socoteală constituțional ministrului Justiției sub a cărui autoritate funcționează (art 132), și Curtea Constituțională i-a dat dreptate cînd au făcut doar ”direcție” din DNA, în vreme ce Lazăr și Kovesi au acționat și acționează în virtutea practicii paraconstituționale instituite de atunci că de fapt e vorba de instituții autonome, și au aprobarea tacită a Comisiei Europene (care nu ar trebui să aibă autoritate constituțională). Aceasta cere peste tot agenții autonome anticorupție și în toate țările se dovedesc neconstituționale (eu știu 3 pînă acum), din cauza felului în care e conceput Parchetul în codul napoleonian, sub autoritatea MJust. E un conflict între ce e de jure și ce de facto unde Toader vrea să facă parchetul să îi dea socoteală în măsură mai mare ca pînă acum și de asta solidarizează pe toți procurorii contra lui. A și argumentat că procurorii nu dau socoteală și nu sunt resposabilizați destul, dovadă că Negulescu sau alții au fost sancționați doar după luni de zile de scandal în presă, pentru că nici controlul exercitat de CSM nu e eficient. Nu cred că se aștepta nimeni, de altfel, ca secția de procurori a CSM să fie altfel decît de partea procuroarei Kovesi, arătând excesul de autonomie în detrimentul răspunderii magistraților odată ce ei se controlează singuri. Tot Bogdan arăta în textul lui că acesta nu e decît un model italian transferat în estul Europei (”constituționalism IKEA”) în vreme ce în sistemele judiciare ale multor democrații vechi magistrații nu se controlează pe ei înșiși. De asta supărarea lui Toader că e chemat la raportul DNA fără să fi primit raportul înainte și insistența lui că nu e un invitat ca oricare altul, ci ministrul în subordinea căruia se află Parchetul, ceea ce procurorii nu au chef să audă.
Argumentele lui Kovesi
Ce a răspuns Kovesi pe fond a fost că un magistrat are dreptul să critice Curtea Constituțională, cîtă vreme îi respectă deciziile, că ea nu putea ști dinainte ce va decide CCR, că nu e vinovată de erorile materiale ale procurorilor din subordine, care sunt izolate (înregistrări greșite, fără intenție, etc, că Toader citează o versiune a raportului inspecției judiciare contestată de DNA și neadoptată decît parțial de secția de procurori, că la CEDO nu există nici o condamnare în vreun dosar DNA, deci nu există încălcări dovedite ale drepturilor omului de către procurorii DNA, și că, pe total, ea e acoperită de ordine interne și de opinia publică în ce privește alegerea unor cazuri în detrimentul altora (Hexi, Colectiv). Unde are integral dreptate e la acuza că a vorbit de rău țara spunînd ce coruptă e la presa străină, o acuzație absurdă a lui Toader (nici dacă o făcea, era chestia de opinie).
Unde au Kovesi și Lazăr dreptate:
Problemele pe fond nu trebuiau personalizate în persoana LCK, în fond parchetele celelalte din țară sunt mai ineficiente fără să fie mai respectuoase cu drepturile omului, deci cum justifici că sancționezi cel mai eficient parchet, chiar dacă au și ei probleme.
Autorii ordonanței 13, și alți luptători DNA, sunt chiar infractori sau avocați ai unor infractori, chiar dacă Toader are dreptate că erau în dreptul lor să dea ordonanța (și asta am susținut și eu la vremea respectivă, guvernul are suveranitatea politicii penale, poate fi o politică proastă, dar are dreptul la ea). Senatorul PSD Cătălin Voicu chiar aranja procese penale pe bani la ICCJ, nu e o victimă politică, ministrul Toader nu e din categoria asta, dar cîtă vreme nu face nimic contra acelora, dar cere revocarea lui Kovesi, nu se mai uită nimeni la argumentele lui, e clasat cu „penalii”. Nu poți să te înhami la aceeași barcă cu Șerban Nicolae, avocatul lui Voicu, existența lui pe traseul judecării DNA justifică orice luptă constituțională, și de aceea motivele constituționale ale lui Toader, deși juste, nu mi se par utilizabile pe chestia revocării, LCK poate argumenta că fiind contra unor ”infractori” a încercat să apere țara de legile lor. E just, Iordache și Nicolae nu erau infractori dovediți, doar intermediari/prestatori de servicii, și cîștigaseră alegerile, dar să fie clar că Timmermans nu are cum să le ia partea.
Nu DNA e de vină pentru recuperarea insuficientă a prejudiciilor.
Unde are dreptate Toader și Kovesi nu a răspuns satisfăcător, lăsînd deoparte multe la care pot fi diferențe legitime de opinii.
Prezentarea la comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, odată ce CCR a stabilit asta. Nu există scuze, cum nu există scuze nici la lipsa de transparență a relației Kovesi-Oprea-Coldea.
Lipsa unui sistem care să sancționeze mai repede derapajele procurilor, la CEDO cazurile nu ajung decît după ce se epuizează circuitul intern, deci dacă, să zicem, Ghiță vrea să se adreseze CEDO trebuie întîi să se termine pe fond procesele de corupție, pe urmă să intenteze el proces pe drepturile ei încălcate, și după ce se judecă în primă instanță, apel și recurs de abia apoi poate fi sesizat CEDO, adică se alătură cazul celor peste vreo zece mii de cazuri românești de acolo care așteaptă decizia de eligibilitate. Pe cît de tare a părut răspunsul lui Kovesi că nu sunt cazuri la CEDO pe corupție și due process, pe atît de clar e că nici nu au cum să fie deja judecate, nici admise la drept vorbind, poate doar din mandatul lui Morar. Pe viitor s-ar putea să fie. Onea și Negulescu ar fi trebuit sancționați demult, nu ai de ce să anchetezi asta luni de zile, încălcare clar, or, ei nu au fost și nu sunt sancționați. După părerea mea, acesta e cel mai serios lucru, dar nu e imputabil lui Kovesi decît parțial, e clar că nu există un sistem de responsabilizare al procurorului și el trebuie creat, iar ea nu pare deranjată și nu vede o problemă aici.
Nu există explicații satisfăcătoare de ce resurse umane mari sunt puse pe cazuri politice (Ponta, Dragnea), deși rezultatul e incert (nu există mită, flagrante) și prejudiciile, chiar cele potențiale, sunt mici, atunci cînd dosare importante (Microsoft, EADS, Apa Nova, Gold Roșia Montană) sunt lăsate cu anii în părăsire. E clar o decizie aici, și e clar o decizie managerială. Dau din nou exemplul Roșia Montană, un dosar de corupție ne scutea de 4 miliarde potențiale despăgubiri la curtea de arbitraj, că tratatele exceptează tranzacțiile corupte, deci GOLD rămînea fără protecția tratatului de liber schimb, DNA a fost sesizat, dar nu vrea să se ocupe. Nu e clar de ce se duc zece oameni să caute ce face Dragnea la ferma de porci sau în Brazilia, că se iau după ziare, și nu găsesc nimic, iar Kovesi nu are a se lăuda cu dosarul Hexi-Colectiv, unde procurorul DNA a cerut ca statul să se constituie parte, cu alte cuvinte să plătească despăgubirile din procesele civile, un populism aberant (să fiu ministru de Finanțe aș face plîngere penală acestui procuror DNA). Din înregistrări se vede că intervenea în politica de priorități, or, prioritățile arată preferințe politice în detrimentul unei abordări mai eficiente bazată de interes public (număr de persoane afectate, valoare prejudicii).
Ce se va întîmpla mai departe? Prognoza
PSD și Toader, dat fiind că nu au idee cum să comunice, mai ales extern, și insuficientă credibilitate, își vor susține prost cauza la Timmermans, și vor pierde.
Iohannis va refuza revocarea, s-a pronunțat dinainte de orice argumente, are scuza că nici el nu a primit la timp documentul și că avizul CSM este negativ revocării.
Radicalii PSD, sper că nu și Dragnea, se vor agita să mai creeze un conflict constituțional cu președinția și să tragă de CCR încă o dată, deși CCR nu are cu ce să îi ajute, poate declara conflicte dar nu poate să le rezolve.
Kovesi va considera că orice schimbare de poziție o slăbește în fața lui Toader și nu va fi mai activă în a face ce trebuia făcut, adică o responsabilizare mai mare a procurorilor deîndată ce nu respectă reguli, sau revenirea la niște priorități în interes public și mai puțin politizate.
Și cu toate astea, noi, partida statului de drept, greu cum e între taberele astea, trebuie să promovăm, deși nu suntem de acord cu revocarea lui Kovesi, și responsabilizarea DNA, împins de radicalizarea politică de anul trecut mult prea în centrul unui conflict pur politic, politizat și din inconștiența unor susținători care nu pricep că alegerile, și nu DNA, îi pot scăpa pe fond de tabăra politicienilor corupți. Fără această radicalizare, dacă LCK era ceva mai reținută, nu se ajungea la cererea asta de revocare.
Elevii din Teleorman și Ilfov, vacanță prelungită
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunţă că va fi în continuare foarte frig în întreaga ţară. Pentru Moldova, estul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, precum şi pentru Capitală se menţine codul portocaliu de ger, până în 1 martie, la orele 10.00.
De asemenea, miercuri, până la orele 20.00, este cod portocaliu de vreme rea pentru judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Constanţa şi Tulcea.
Şcolile rămân închise în continuare în Bucureşti şi în 11 judeţe, în două dintre acestea – Teleorman şi Ilfov – cursurile fiind suspendate inclusiv vineri.
Valul de frig va fi în intensificare, astfel că se vor înregistra temperaturi cu peste 10-15 grade mai coborâte decât valorile normale pentru această perioadă din an. Temperaturile maxime vor fi negative în toate regiunile şi va fi ger dimineaţa şi noaptea, la început cu precădere în jumătatea de nord, apoi şi în restul teritoriului, iar intensificările temporare ale vântului vor amplifica senzaţia de rece. De asemenea, se menţine, tot până joi la orele 10.00, codul portocaliu de temperaturi foarte scăzute, atât noaptea, cât şi ziua în Moldova, estul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
Totodată, meteorologii au anunţat că, până miercuri la orele 23.00, este cod galben de ninsori însemnate cantitativ, strat de zăpadă consistent, intensificări ale vântului şi viscol în Muntenia, Dobrogea, precum şi în jumătatea sudică a Olteniei şi a Moldovei.
”Ninsorile vor fi local însemnate cantitativ şi se va depune strat consistent de zăpadă. Vântul se va intensifica treptat pe parcursul nopţii de marţi spre miercuri (27/28 februarie) şi va avea viteze de 45…55 km/h, iar miercuri (28 februarie) în sud-est rafalele vor depăşi temporar 60 km/h, viscolind ninsoarea, spulberând şi troienind zăpada şi diminuând vizibilitatea”, anunţă meterologii.
Miercuri, între orele 6.00 şi 20.00, judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Constanţa şi Tulcea sunt sub cod portocaliu de intensificări susţinute ale vântului, ninsoare puternic viscolită, zăpadă spulberată şi vizibilitate scăzută.
”În intervalul menţionat, în judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Constanţa şi Tulcea, vor fi intensificări susţinute ale vântului, cu rafale în general de 55-65 km/h şi local în jur de 70 km/h, iar ninsoarea va fi puternic viscolită, zăpada spulberată şi troienită şi vizibilitatea va scădea sub 50 m”, se mai arată în avertizarea meteorologilor. Foto – ObservatorTV
