GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumparare in Europa pentru 2018.
Judetele Botosani, Vaslui, Calarasi si Giurgiu reprezinta polii extremi, cu cea mai mica putere de cumparare. Urmeaza in clasament Suceava, Neamt, Vrancea, Buzau, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti la mica distanta de primele. Grupul judetelor cu putere de cumparare sub media nationala este completat de Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Bacau, Iasi, Braila, Tulcea, Valcea, Dolj, Caras-Severin, Gorj, Salaj, Mures.
Judetele situate aproape de nivelul mediei pe tara din punctul de vedere al puterii de cumparare sunt acelea care includ orase aflate in competitia dezvoltarii: Prahova, Arges, Constanta, Alba si Arad. Aici se prefigureaza cresteri economice notabile, ele servind drept sateliti ai marilor centre economice si beneficiaza de investitiile jucatorilor care isi reamplaseaza activitatile in proximitatea marilor centre economice care devin neincapatoare (Cluj, Timisoara, Brasov). Tot aceste orase ocupa locuri de top la absorbtia fondurilor europe si la dezvoltarea infrastructurii. Arad si-a asigurat un numar foarte mare de conexiuni de transport cu reteaua europeana de drumuri, in timp ce Alba Iulia este lider national absolut in randul oraselor inteligente din tara, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.
Grupul judetelor cu putere de cumparare peste medie debuteaza cu Brasov si Sibiu.
Cluj, Timis si Ilfov, in frunte cu Bucurestiul sunt polii traditionali de dezvoltare ai tarii unde puterea de cumparare e cu cel putin 20% peste media pe tara. Aceste zone isi mentin stabile ritmurile de dezvoltare si au calitatea de ”difuzori” de investitii pentru zonele din proximitate, aducandu-le corectii pozitive.