Ideea fostului europarlamentar USR Vlad Gheorghe de a desființa sectoarele Capitalei și județul Ilfov (la pachet) printr-un referendum organizat în București odată cu alegerile locale parțiale pentru funcția de primar general (care vor avea loc în data de 7 decembrie 2025) nu este originală.
Precedentul îi aparține chiar actualului premier, Ilie Bolojan, care în 2015, din postul de primar al municipiului Oradea, a încercat crearea ”Oradiei Mari”, tot prin referendum local. Actualul președinte al PNL a vrut atunci ca urbea pe care o conducea ”să înghită” localitatea Sînmartin, din imediata vecinătate.
Au existat chiar 3 tentative de unificare a celor două localități (10 mai 2025, 14 iunie 2015 și 2016, care nu a mai avut loc), prin trei referendumuri, principalul argument prezentat fiind legat de potențialul de dezvoltare economică, același argument prezentat astăzi de Gheorghe.
Așadar…
Primele două scrutinuri organizate în 2015 pentru ”Oradia Mare” au eșuat din cauza lipsei cvorumului. A treia oară referendumul nu s-a mai ținut, fiind blocat de Curtea Constituțională din lipsă de procedură.
La cererea Avocatului Poporului, CCR a declarat ilegală OUG 15/2016 prin care Guvernul Cioloș acceptase organizarea referendumului simultan cu alegerile locale (5 iunie 2016), pe motiv că… nu are caracter de urgenţă.
Ambițiile lui Gheorghe
Șeful Partidului Drept, Vlad Gheorghe, a anunțat, la 21 octombrie 2025, că i-a cerut marți premierului Ilie Bolojan să organizeze un referendum pentru desființarea sectoarelor din București și a județului Ilfov pentru a reduce risipa și birocrația.
”Am depus la Guvern proiectul pentru desființarea sectoarelor și a județului Ilfov. Îi cer domnului Bolojan să organizeze referendumul, obligatoriu prin lege, odată cu alegerile de la București. Bucureștiul este singura capitală din Europa împărțită artificial în șapte orașe, cu șapte primari, șapte bugete și șapte instituții pentru orice”, a spus Gheorghe într-un comunicat.
Despre desființarea județului Ilfov, Gheorghe nu a venit cu un argument concret. Ulterior a declarat la Antena 3 CNN că, oricum, Ilfovul nu are istorie și că până recent nu a fost decât un sector agricol. Mai mult, a acreditat ideea că nu are nici reședință de județ (n.r. – ceea ce este fals, pentru că reședința județului Ilfov este, conform legii, municipiul București).
Ilfov, scurt istoric al județului
Numele județului provine de la un afluent al Dâmboviței – râul Ilfov izvorăște din zona comunei Șotânga (județul Dâmbovița) și se varsă în râul Dâmbovița în dreptul localității Zurbaua, comuna Dragomirești-Vale, județul Ilfov.
Prima mențiune documentară a Ilfovului datează din 23 martie 1482, când domnitorul Basarab cel Tânăr face o donație către Mănăstirea Snagov.
În prezent, Ilfovul este cel mai mic județ din țară – 1.565 km². Dar nu a fost întotdeauna așa. În 1937 avea o suprafață de 5.176 km², iar în 1972 avea peste 8.000.
În 1950, când au fost desfiinţate vechile judeţe, teritoriul Ilfovului a fost integrat regiunii Bucureşti. La ultima modificare administrativ – teritorială majoră, în 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ.
Tot în 1968 au fost reînfiinţate judeţele (înlocuind regiunile şi raioanele), între care şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în Bucureşti. Sub această formă a evoluat până în 1981, când a fost desființat prin decret. Cele mai mari suprafeţe din teritoriul său au trecut la județele nou înfiinţate Călăraşi şi Giurgiu, o mică porţiune la Ialomiţa, iar restul a ajuns în administrarea municipiului Bucureşti, ca sector de sine stătător – Sectorul Agricol Ilfov.
În 1981 Sectorul Agricol Ilfov avea un oraş – Buftea, 26 de comune, 73 de sate și reședința la Baloteşti. Ulterior, prin mai multe decrete ale Consiliului de Stat, Sectorul Agricol Ilfov a pierdut sau a primit mai multe comune cu satele aferente.
În 1996 denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov. Pe teritoriul județului se află acum 8 orașe, 32 de comune și 91 de sate. Populația Ilfovului a ajuns în prezent la peste 550.000 de locuitori (oficial), dar în realitate județul este mult mai populat, mulți bucureșteni migrând spre localități ”dormitor”.
Coincidențe?
Apariția aproape în același timp a mai multor mișcări politice și administrative nu pare întâmplătoare. Inițial, USR a exercitat presiuni asupra premierului pentru stabilirea datei alegerilor locale parțiale pentru București (deși nu este singura localitate din țară în această situație, mai sunt încă 12 UAT-uri unde vor fi organizate alegeri- n.r.). Mai mult, pentru a crește presiunea, deputatul Emanuel Ungureanu (USR) a forțat lucrurile și a depus chiar o plângere penală împotriva premierului și a ministrului de Interne. Nu știm dacă după ce data alegerilor a fost anuțată a fost retrasă plângerea. Pe de altă, Vlad Gheorghe (ajuns europarlamentar pe locul lăsat liber de Clotilde Armand, ulterior exclus din partid) a depus la SGG ”proiectul” la care ne-am referi în rândurile anterioare, iar potențialul candidat al USR pentru București, Cătălin Drulă, a anunțat depunerea proiectului de lege prin care referendumul consultativ organizat de Nicușor Dan (odată cu primul tur al prezidențialelor din 2024) să fie transpus în legislație.
Aparent fără legătură, mișcările au o legătură. Nu pot fi doar simple coincidențe. Mai ales în politică …
Miza politică
Desființarea celor 6 sectoare ale Capitalei și a județului Ilfov propusă de Gheorghe ar aduce servicii mari USR. Mișcarea înseamnă mult mai mult decât o reorganizare teritorială sau o măsură pentru eficientizarea economică, așa cum pare la prima vedere. Din punct de vedere politic, ar fi un tsunami pentru PNL. USR care, dacă v-a scăpat, a trimis, recent, un ilfovean în funcția de prefect la București, ar reuși o superlovitură politică. Ar scăpa de doi primari liberali din București și de 32 de primari liberali din Ilfov, la care se adaugă președinția Consiliului Județean. Nu mai vorbim de numărul foarte mare de consilieri județeni și consilieri locali. În afara liberalilor, mișcarea ar lovi și în PSD, care conduce trei sectoare din București, două mari orașe din Ilfov și trei comune. În Ilfov, USR conduce o singură administrație locală.
