Joi seara, la Antena 3 CNN, în emisiunea moderată de Mihai Gâdea au fost prezentate stenograme care indică o situație extrem de gravă care s-ar fi petrecut în Guvernul României, în mandatul premierului Ludovic Orban. Informațiile prezentate arată presiunea făcută de frații Micula la nivelul Executivului și al premierilor pentru obținerea a sute de milioane de euro, după ce au dat statul român în judecată. Discuțiile dintre oficiali de la Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor, de la finalul anului 2025, dezvăluie cum în 2019, frații Micula, în biroul premierului Ludovic Orban, „împărțeau pe șervețele” sumele de bani.
Informațiile au ieșit la iveală în timpul unei ședințe care a avut loc, la Guvern, la data de 18 decembrie 2025, la care au participat oficiali de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției. Ședința a fost convocată de cancelaria prim-ministrului la data de 15 decembrie 2025.
În timpul discuțiilor din această ședință a ieșit la iveală modul în care se calculau sumele, în prezența fraților Micula, chiar în biroul premierului Ludovic Orban.
„Pe scurt, în 2013, ca urmare a sistării în 2004 de către guvernul Năstase a ajutorului de stat acordat către trei companii ale fraților Micula, curtea arbitrală a decis să oblige statul român să plătească 84 de milioane de dolari. În 2013. Suntem la finele anului 2019, până în prezent, autoritățile statului au ignorat această obligație de plată, invocând diferite pretexte, a existat și o decizie a UE și alte demersuri în plan juridic.
Am luat clar decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. Am introdus pe ordinea de zi un memorandum și o hotărâre de Guvern pentru a suplimenta bugetul Ministerului Finanțelor cu suma care trebuie plătită în mod obligatoriu prin titlul executoriu, din Fondul de Rezervă Bugetară la dispoziția Guvernului”, a explicat Ludovic Orban în 2019, care pe atunci era premier.
Comisia Europeană a spus că frații Micula trebuie să dea banii înapoi
Însă decizia Uniunii Europene la care se referă Ludovic Orban a spus exact opusul. România nu trebuia să plătească acești bani.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în urma unei investigaţii amănunţite, Comisia Europeană a concluzionat că suma plătită de România celor doi oameni de afaceri drept despăgubire ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiţii încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.
Însă, nu doar că România nu a recuperat acești bani, dar Guvernul Orban a desființat Direcția Juridică din Ministerul Finanțelor, care s-a luptat în instanță cu frații Micula pentru a nu plăti acești bani. La acea vreme, Ludovic Orban a susținut că este vorba de o reformă administrativă și a fost revoltat când o instanță din România a suspendat decizia.
„Nu pot să nu îmi pun întrebări ce treabă există în această procedură, managementul unui minister trebuie să își organizeze ministerul așa cum consideră necesar. Îi îndemn pe judecători să judece cu mai multă atenție pentru că în elaborarea hotărârilor de guvern de organizare şi funcţionare ale ministerelor, ale autorităţilor administraţiei centrale, conducătorii acestor instituţii au posibilitatea legală de a-şi organiza activitatea în departamente, direcţii generale, aşa cum consideră ei că este bine.
Dacă în felul ăsta se suspendă hotărâri de guvern privitor la reorganizarea unor ministere, reforma în administraţie va fi întârziată, pentru că cine ştie când se va ajunge la judecarea pe fond, iar suspendarea unui act normativ, mă rog a prevederilor legate de Direcţia Juridică, nu mi se pare corectă”, a spus Orban atunci.
De ce au dat frații Micula România în judecată
Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au câştigat în decembrie 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului român în urma sistării programului de facilităţi fiscale ei urmând să primească circa 376 milioane lei, plus penalităţi.
Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.
Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România.
Mai exact, în 1998, România a decis să acorde ajutoare de stat pentru a atrage investiții în zone defavorizate. Firmele care au aplicat la acest program au primit reduceri fiscale, scutiri sau restituiri de taxe vamale la materiile prime.
Atunci, Guvernul s-a angajat că acest program va dura 10 ani. Însă, în timpul procesului de aderare la UE, pentru a se alinia la normele europene, România a oprit schema de ajutoare în 2005, cu trei ani mai devreme. Așa au rămas fără ajutoare de la stat frații Micula.
Coincidențe?
În noiembrie 2025, în cadrul operațiunii Jupiter, pe raza județului Bihor, la locaţiile unde figurează sediile sociale / punctele de lucru aparţinând mai multor societăți comerciale din grupul European Food and Drinks al fraților Ioan și Viorel Micula, au avut loc mai multe percheziții într-un dosar în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „delapidare cu consecinţe deosebit de grave” și „evaziune fiscală”. Anchetatorii verificau dacă, pentru a evita plata sumele datorate de grup pentru un ajutor de stat primit ilegal în urma cu 10 ani, active în valoare de 163 de milioane de lei ale firmelor au fost vândute sau cedate altor companii care se afla însă tot sub controlul acelorași proprietari.
Astfel, potrivit unui comunicat al Parchetului General, cele 6 percheziții vizau cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „delapidare cu consecinţe deosebit de grave” și „evaziune fiscală”.
Din probele administrate în cauză s-a reţinut existenţa unor indicii rezonabile privind faptul că, în perioada 2018 – 2024, activitatea a 5 persoane juridice a fost administrată în mod fraudulos, prin implementarea şi aplicarea de către persoanele fizice cu rol decizional a unui mecanism contractual complex care a avut ca finalitate transferul nelegal al activelor patrimoniale (terenuri, construcţii, echipamente de producţie, instalaţii tehnice) deţinute de acestea către alte societăţi comerciale aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice.
Întregul mecanism a fost conceput şi implementat în contextul unor decizii pronunţate de Comisia Europeană/Tribunalul Uniunii Europene/Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin care s-a stabilit că statul român trebuie să recupereze de la cele 5 persoane juridice sumele de bani achitate către acestea în perioada 2014 – 2015 (aproximativ 792 milioane lei), plata acestor sume fiind calificată de instanţele europene drept ajutor de stat acordat ilegal.
Procurorii susțin că, pe de o parte, pentru a limita posibilităţile statului român de a recupera de la aceste persoane juridice sumele de bani datorate, iar, pe de altă parte, pentru a asigura continuarea activităţii comerciale prin intermediul altor persoane juridice, nevizate de aceste măsuri de recuperare a sumelor, a fost implementat mecanismul infracţional analizat în cauză, ce a avut la bază, în esenţă, transferul ilicit al unei părţi semnificative a activelor aflate în patrimoniul celor 5 persoane juridice (valoarea totală cumulată a activelor transferate fiind de aproximativ 163 milioane lei) către alte societăţi comerciale aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice.
