Comisia Europeană a adoptat pachetul de extindere a UE din 2023, în care, pentru prima dată, alături de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia, au fost incluse evaluări detaliate ale situației și progreselor înregistrate de Ucraina, Republica Moldova și Georgia. De asemenea, raportul include orientări pentru prioritățile în materie de reforme.
Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, cadrele de negociere urmând a fi adoptate după ce Ucraina și Republica Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale, care vor fi prezentate Consiliului până în martie 2024. Statutul de țară candidată în cazul Georgiei este condiționat de luarea anumitor măsuri.
În cazul Bosnia și Herțegovina, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare de îndată ce se va atinge gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare prin îndeplinirea priorităților-cheie stabilite în Avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE.
Decizia de acordare Ucrainei a statutului de țară candidată la aderarea la UE, în pofida războiului în curs, este argumentată de Comisie prin progresele substanțiale de aplicarea celor 7 măsuri prevăzute în Avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare la UE prezentată de Ucraina. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecție a judecătorilor Curții Constituționale și a reformat organismele de guvernanță judiciară, a îmbunătățit bilanțul în ceea ce privește investigațiile și condamnările în cazurile de corupție la nivel înalt și și-a consolidat cadrul instituțional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu și sistemic de abordare a influenței oligarhilor. Țara și-a demonstrat, de asemenea, capacitatea de a realiza progrese în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE, chiar și în contextul războiului.
Republica Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce privește îndeplinirea celor 9 măsuri stabilite în Avizul Comisiei privind cererea de aderare la UE (reformarea justiției în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, inclusiv prin evaluarea judecătorilor și procurorilor importanți, reformarea organismelor anticorupție și creșterea numărului investigațiilor și al condamnărilor în cazurile de corupție, adoptarea și aplicarea planului de acțiune privind eliminarea oligarhiilor, combaterea criminalității organizate, reformarea administrației publice și a finanțelor publice, implicarea societății civile la procesul decizional și consolidare protecției drepturilor omului).
În ultimele luni, Georgia a accelerat ritmul reformelor și a adoptat acte legislative și măsuri de politică referitoare la egalitatea de gen, la combaterea violenței împotriva femeilor și a criminalității organizate, precum și la luarea în considerare a hotărârilor CEDO. A fost prezentată o reformă judiciară, dar se impune în continuare o reformă holistică a Consiliului Superior al Justiției. Georgia a transmis Comisiei de la Veneția, în vederea obținerii unui aviz, o serie de legi, precum și planul său de acțiune pentru eliminarea oligarhiilor. S-a adoptat o strategie de protecție a drepturilor omului și este în curs de elaborare un plan de acțiune. S-a încheiat un memorandum de cooperare cu reprezentanții societății civile. Construirea unui consens politic puternic între partide ar contribui la abordarea polarizării și ar accelera traiectoria sa europeană.
Balcanii de Vest
În cazul Muntenegrului, este semnalată o stagnare a progreselor reformelor, pe fondul polarizării accentuate și a instabilității politice. În general, progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare vor depinde de reformele din domeniul statului de drept (și anume îndeplinirea criteriilor de referință intermediare stabilite în capitolele 23 și 24). Muntenegru continuă să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună.
Serbia a continuat aplicarea reformelor, inclusiv în domeniul statului de drept. A început să pună în aplicare amendamentele constituționale din 2022 pentru a consolida independența sistemului judiciar și a adoptat o nouă legislație privind mass-media. Punerea în aplicare a acestei legislații poate îmbunătăți în mod semnificativ mediul de reglementare. Totuși, vor fi necesare modificări suplimentare pentru a asigura conformitatea deplină cu acquis-ul UE și cu standardele europene. În mod prioritar, Serbia trebuie să își îmbunătățească alinierea la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive și declarațiile privind Rusia. Sunt necesare, de asemenea, eforturi și angajamente politice suplimentare pentru punerea în aplicare a reformelor din domeniul statului de drept. Evaluarea Comisiei potrivit căreia Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referință pentru deschiderea grupului tematic 3 (Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii) rămâne valabilă. Serbia trebuie să ia măsuri pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de atacul violent asupra poliției din Kosovo din 24 septembrie și de atacul asupra KFOR din 29 mai. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, nici Serbia, nici Kosovo nu au început să aplice obligațiile obligatorii care le revin.
Macedonia de Nord continuă să se alinieze la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE și a înregistrat unele progrese în domeniul justiției, libertății și securității, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate și gestionarea migrației, dar trebuie să progreseze în reformarea sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, reforma administrației publice. Macedonia de Nord s-a angajat să lanseze și să realizeze cu prioritate modificările constituționale relevante în vederea includerii cetățenilor care fac parte din alte popoare.
Albania a progresat în ceea ce privește alinierea la PESC, dar sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește libertatea de exprimare, problema minorităților și drepturile de proprietate, combaterea corupției și a criminalității organizate.
În Bosnia și Herțegovina au fost remarcate modificările privind verificarea integrității în sistemul judiciar, dar sunt necesare eforturi pentru reformarea în domeniul statului de drept și al sistemului judiciar, continuarea reformelor constituționale și electorale și menținerea ordinii constituționale a țării. Măsurile secesioniste și autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în concordanță cu traiectoria de aderare la UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Bosnia și Herțegovina să îndeplinească prioritățile-cheie stabilite în Avizul Comisiei privind cererea de aderare.
Kosovo și-a menținut angajamentul față de traiectoria sa europeană prin alinierea voluntară la PESC a UE, s-au înregistrat realizări pe plan legislativ, inclusiv o reformă electorală importantă. Cu toate acestea, trebuie depuse mai multe eforturi, inclusiv în ceea ce privește planul de acțiune privind reformele în domeniul justiției. La 1 ianuarie 2024 va intra în vigoare liberalizarea vizelor pentru Kosovo. Situația din nordul Kosovo a fost afectată de mai multe crize, cea mai recentă fiind atacul violent împotriva poliției din Kosovo din 24 septembrie 2023. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Serbia, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, nici Kosovo, nici Serbia nu au început încă să pună în aplicare obligațiile care le revin și care sunt obligatorii pentru părți și reprezintă o componentă esențială a traiectoriilor lor europene.
Turcia rămâne un partener-cheie pentru Uniunea Europeană și o țară candidată, dar negocierile de aderare stagnează din 2018, în conformitate cu decizia Consiliului European. Țara nu a inversat tendința negativă de îndepărtare de UE și a continuat într-o măsură limitată reformele legate de aderare.
Cooperarea cu Turcia în domenii de interes comun a continuat în sectoare esențiale precum combaterea terorismului, economia, energia, securitatea alimentară, migrația și transporturile, dar Turcia trebuie să ia măsuri pentru alinierea la PESC și prevenirea și detectarea eludării măsurilor restrictive. În urma sarcinilor încredințate de Consiliul European, Înaltul Reprezentant și Comisia vor prezenta Consiliului, în noiembrie, un raport privind situația actuală a relațiilor UE-Turcia, pe baza instrumentelor și a opțiunilor identificate de Consiliul European și în vederea continuării acțiunilor într-un mod strategic și orientat spre viitor.
Consiliului îi revine acum sarcina de a analiza recomandările prezentate de Comisie și de a lua decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere.
