Compensarea, vine sau nu vine?

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat, luni, dacă ia în calcul reintroducerea compensării cu 50 de bani a preţului carburanţilor având în vedere creșterea din ultima perioadă a prețului carburanților.

„O să am o discuţie întâi să vedem de ce a crescut preţul, am înţeles că s-a mărit iarăşi barilul. E foarte uşor de influenţat, în urma războiului. Ştiţi că avem al doilea preţ cel mai mic preţ din Europa. Mi se pare că Bulgaria mai are cu 0,1 mai puţin decât România.

Deci este o scumpire care s-a văzut în toată lumea şi în toată Europa. O să încercăm să o ţinem într-un grafic. De asemenea, ştim că creşterea preţului la carburant aduce pe urmă, pe tot lanţul pe orizontală, anumite scumpiri. Nu e o scumpire atât de mare să …”, a spus Ciolacu, citat de Agerpres.

Premierul a explicat că în România acciza la carburanţi este raportată la nivelul anului 2018.

”Noi avem acciza blocată raportată la 2018. Deci statul român, în acest moment, ia cea mai mică acciză din Europa, ca să menţinem inflaţia cu o singură cifră, cum am reuşit. Am văzut, la motorină s-a scumpit mai mult. E şi normal, a adăugat Ciolacu. De obicei, motorina se foloseşte în război din câte ştiu eu”, a argumentat premierul.

În prezent, prețul mediu al unui litru de benzină a ajuns la 7,21 de lei, iar al unuia de motorină la 7,5 lei, potrivit Peco-online.ro.

La 1 iulie 2022, când prețul mediu al unui litru de benzină era de 8,65 lei, iar al unui litru de motorină era de 9,22 lei, Guvernul Ciucă a introdus compensarea la pompă cu 50 de bani, compensare eliminată la 1 ianuarie a.c.. În momentul respectiv, s-a anunțat că este doar o suspendare, Guvernul fiind pregătit să o aplice din nou, dacă preţurile depăşesc puterea de cumpărare a cetăţenilor.

Comparativ cu luna trecută, prețul mediu al unui litru de benzină a crescut cu 2.7%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă astăzi cu 9.5 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile.

În cazul motorinei, prețul mediu al unui litru a crescut cu 3.9%, ceea ce înseamnă că un plin (50 de litri) costă acum cu 14.0 lei mai mult decât în urmă cu 30 de zile.

În această perioadă România se află pe locul al 3-lea în Uniunea Europeană în topul țărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria, Malta.

În cazul motorinei, țara noastră este situată pe locul 4 între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preț la acest tip de combustibil, după Bulgaria, Malta și Polonia.

Comparativ cu celelalte țări UE, România se clasează pe locul 10 la benzina fără taxe, ca fiind cea mai ieftină, după Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Irlanda, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, în timp ce motorina fără taxe comercializată la noi este pe locul al 10-lea în topul celor mai mici prețuri, după Bulgaria, Cehia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia.

Ca urmare a reducerii voluntare a producției din partea Arabiei Saudite, oferta de petrol a alianței OPEC+ a scăzut cu 1,2 mb/zi în iulie, ajungând la un nivel care se apropie de minimul ultimilor doi ani. Producția blocului, care s-a situat la 50,7 mb/d, a scăzut cu peste 2 mb/d față de începutul anului. În timp ce producătorii non-OPEC+ și-au majorat producția cu 1,6 mb/d până la 50,2 mb/d în aceeași perioadă, se anticipează că îmbunătățirile vor fi doar modeste pentru restul anului. În fruntea expansiunii se află SUA, Brazilia și Guyana, ale căror exporturi au crescut cu peste 15% față de anul precedent, ajungând la peste 9 mb/d în luna iulie, majorând astfel oferta light sweet în bazinul Atlanticului.

Datorită creșterii robuste din partea producătorilor non-OPEC și în ciuda scăderilor de producție din partea OPEC și a Rusiei, EIA preconizează că producția mondială de combustibili lichizi va crește cu 1,4 milioane de barili pe zi (b/d) în 2023. Această previziune privind oferta globală de petrol ia în considerare declarația Arabiei Saudite din 3 august, potrivit căreia reducerea voluntară de 1 milion de b/d a produselor sale va fi prelungită până în septembrie. În comparație cu 2022, se estimează că producția Rusiei va scădea în medie cu 0,2 milioane – 0,3 milioane b/d în acest an, apoi va rămâne neschimbată în 2024.

În previziunile privind piețele globale de petrol, EIA estimează că producția de combustibili lichizi la nivel mondial va crește cu 1,7 milioane de barili pe zi în 2024, ceea ce reprezintă o creștere mai mare decât cea de 0,2 milioane de barili pe zi pe care EIA o estima luna trecută. Producția de petrol brut a OPEC va crește probabil în 2024 cu o medie de 0,6 milioane b/d, în ciuda reducerilor de producție care vor dura până în 2024. Această creștere va fi determinată de obiectivele de producție mai mari pentru Emiratele Arabe Unite în 2024 și de creșterea producției din Iran și Venezuela.

Principalele forțe care stimulează creșterea producției globale în cele mai recente previziuni ale EIA privind piața petrolului sunt țările non-OPEC. În 2023, respectiv, 2024, agenția estimează o creștere a producției non-OPEC de 2,1 milioane b/d și 1,2 milioane b/d. EIA anticipează o creștere robustă din partea altor producători non-OPEC, în afară de Statele Unite, care se preconizează că vor contribui cu 1,3 milioane b/d la creșterea ofertei în 2023 și cu 0,5 milioane b/d în 2024. În America de Sud, producția Braziliei ar urma să crească cu 0,5 milioane b/d în perioada 2022-2024, datorită creșterii volumului producției de la navele plutitoare, de producție, de stocare și descărcare (FPSO). Estimarea EIA indică, de asemenea, o creștere puternică în 2024 din Canada, Guyana și Norvegia.