Concluzii ale președinților reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai statelor Formatului București 9, Łódź

 Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a continuat participarea, la data de 31 martie 2023, la reuniunea miniștrilor de externe aliați ai Formatului București 9 (B9), care a început ieri, în Polonia, la Łódź. Șeful diplomației române a co-prezidat această reuniune împreună cu omologul polonez, ministrul de externe Zbigniew Rau, ca reprezentanți ai României și Poloniei, statele co-inițiatoare ale Formatului.

La reuniune au fost prezenți toți miniștrii de externe ai statelor aliate membre ale Formatului B9, precum și reprezentanți ai NATO.

În prima zi a reuniunii miniștrii de externe ai B9 au analizat implicațiile pe care agresiunea Rusiei asupra Ucrainei le generează în plan regional și euroatlantic și au discutat modalitățile de continuare a sprijinului robust și multidimensional pentru Ucraina pentru a face față agresiunii Rusiei (https://www.mae.ro/node/61485).

În cadrul discuțiilor din cea de-a doua zi a reuniunii, miniștrii de externe aliați ai Formatului B9 s-au concentrat pe pregătirea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO care va avea loc în perioada 4 – 5 aprilie, la Bruxelles, și, în special, a Summitului NATO de la Vilnius din luna iulie 2023, cu accent pe implementarea deciziilor Summitului de la Madrid din 2022.

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat, în cadrul discuțiilor cu aliații reuniți în formatul București 9, pentru implementarea deplină a deciziilor Summitului NATO de la Madrid din 2022 –  o condiție sine qua non pentru securitatea euroatlantică și pentru asigurarea unei posturi Aliate de descurajare și apărare unitare și coerente pe Flancul Estic, care să evolueze spre o Apărare Înaintată.

Șeful diplomației române a atras atenția că amenințarea rusă afectează securitatea Flancului Estic în integralitatea sa, prin urmare a subliniat că este necesară, în oglindă, o viziune unitară la nivel aliat pe tot Flancul, pentru asigurarea unei posturi de descurajare și apărare adecvate. A subliniat că pentru acest scop, consolidarea prezenței trupelor aliate pe Flancul Estic este esențială, în special a trupelor SUA, inclusiv având în vedere că legătura transatlantică reprezintă fundamentul securității euroatlantice. De asemenea, a adus în atenția miniștrilor B9 necesitatea de a continua măsurile la nivel operațional, inclusiv cu privire la Grupurile de Luptă de pe Flancul Estic dintre care face parte și cel din România. A subliniat că sunt necesare, printre altele, prepozitionari de echipamente și alocarea clară de trupe de întărire, în aplicarea deciziilor Summitului de la Madrid, reiterand că o apărare puternică conduce la un nivel puternic de descurajare, singurul mesaj care are efect asupra intențiilor Rusiei.

Ministrul Bogdan Aurescu a încurajat aliații de pe Flancul Estic să urmărească în continuare implementarea în mod activ a Conceptului Strategic al NATO, ca dimensiune transversală pentru sarcinile principale ale Alianței.

Ministrul Bogdan Aurescu a pledat, și în acest context, pentru continuarea sprijinului robust pentru Ucraina și pentru consolidarea rezilienței strategice a statelor vecine Ucrainei cele mai vulnerabile la presiunile Rusiei, precum Republica Moldova, dar și Georgia, pentru a asigura pacea și securitatea în regiunea Mării Negre.

A prezentat sprijinul acordat de țara noastră pentru Republica Moldova, inclusiv pentru consolidarea capacităților de apărare, prin contribuția voluntară la Fondul voluntar NATO de consolidare a capacității de apărare a Republicii Moldova (Moldova DCB Trust Fund) și a făcut apel la aliații B9 să sprijine acest demers. A arătat, de asemenea, că România, împreună cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, deține funcția de Ambasadă Punct de Contact a NATO în Georgia și va utiliza această poziție pentru a continua sprijinul pentru acest stat.

Șeful diplomației române a reluat solicitarea către miniștrii B9 de menținere a unei atenții și implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, inclusiv prin reluarea prezenței maritime aliate, indicând, de asemenea, oportunitățile viitoare de transformare a acestei regiuni într-o veritabilă platformă pentru legături economice și energetice între Europa, Caucaz și Asia Centrală.

În egală măsură a reiterat poziția privind clarificarea relațiilor viitoare ale NATO cu Rusia, plecând de la lecțiile învățate în ultimii ani, dar mai ales de la declanșarea războiului, precum și de la parametrii stabiliți în Conceptul Strategic și documentele Summitului de la Madrid, care califică Rusia ca principala amenințare la adresa securității aliate. De asemenea, a pledat pentru progrese la Vilnius în ce privește procesul de aderare a Ucrainei la Alianță.

Totodată, a salutat finalizarea procesului de aderare a Finlandei la NATO și a subliniat necesitatea ca și Suedia să devină stat aliat cat mai curând. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a salutat ratificarea de către legislativul turc al Acordului de aderare a Finlandei la NATO, ultimul pas pentru ca acest stat să adere la Alianță, și a reafirmat sprijinul ferm al României pentru un progres similar pentru Suedia.

Totodată, miniștrii aliați de pe Flancul Estic au discutat și cooperarea UE-NATO, inclusiv în contextul Declarației comune NATO-UE adoptate în luna ianuarie 2023.

Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că unitatea aliată și continuarea coordonării și cooperării strânse și în complementaritate dintre NATO și UE sunt esențiale pentru a asigura succesul eforturilor de auto-apărare ale Ucrainei. A arătat, totodată, că este necesar ca aliații să utilizeze instrumentele și mijloacele, atât ale UE, cât și ale NATO, în complementaritate, în special pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili, cu referire specifică la utilizarea Facilității Europene pentru Pace în Republica Moldova.

Totodată, a solicitat miniștrilor B9 să acorde o atenție sporită implementării Busolei Strategice, în special pentru dezvoltarea instrumentelor pentru abordarea războiului asimetric – reziliență, energie, protejarea infrastructurii și tehnologiilor critice, precum, în complementaritate cu instrumentarul disponibil la nivelul NATO. Totodată, a arătat și valoarea adăugată a dezvoltării, în continuare, a dimensiunii civile a Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene.

La finalul reuniunii, cei doi co-presedinți ai formatului, miniștrii de externe ai României și Poloniei, în calitate de co-presedinți ai reuniunii, au adoptat un document de Concluzii ale președinților reuniunii miniștrilor afacerilor externe ai statelor Formatului București 9 din perioada 30 – 31 martie 2023, care a avut loc în Polonia, la Łódź.

Ministeriala București 9

Łódź, 30–31 martie 2023

Concluziile co-președinților reuniunii ministeriale

Miniștrii afacerilor externe ai statelor București 9: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Republica Slovacă) s-au întâlnit la Łódź, Polonia, în perioada 30 – 31 martie 2023, în vederea evaluării implicațiilor pe care agresiunea Rusiei împotriva Ucraina le generează pentru securitatea regională și europeană. La reuniune a luat parte și Asistentul Secretarului General al NATO pentru Planificare și Politica de Apărare.

Pornind de la rezultatele substanțiale ale Summitului B9, organizat la Varșovia, la 22 februarie, miniștrii afacerilor externe ai statelor București 9 s-au concentrat pe:

• Deteriorarea situației de securitate în Europa și acțiunile noastre care vizează consolidarea securității Flancului Estic al NATO, precum și sprijinul politic și practic pentru Ucraina;
• Adaptarea strategică continuă a NATO la provocările curente și viitoare în contextul apropiatei reuniuni a miniștrilor de externe NATO din 4 – 5 aprilie și al Summitului de la Vilnius din 11 – 12 iulie;
• Perspectivele cooperării consolidate NATO – UE, în conformitate cu cea de-a treia Declarație Comună privind Cooperarea NATO – UE, adoptată în ianuarie 2023.

Ținând cont de discuțiile care au avut loc ieri și astăzi, notăm că statele B9:

–       Vor acționa în vederea implementării depline și imediate a tuturor deciziilor adoptate la Summitul de la Madrid din 2022 și se vor angaja în mod activ în pregătirile pentru un rezultat substanțial al Summitului de la Vilnius din 2023, în special în ceea ce privește postura aliată de apărare și descurajare, inclusiv Apărarea Înaintată și prezența militară aliată consolidată în statele B9;

–       Vor continua să sprijine ferm și nemijlocit Ucraina în eforturile sale de apărare împotriva agresiunii brutale a Rusiei. Participanții vor continua să sprijine militar și non-militar Ucraina pentru a respinge agresiunea Rusiei și a restaura suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei;

–       Vor lucra împreună pentru consolidarea relației transatlantice, accentuând importanța continuării prezenței SUA în Europa, în special pe Flancul Estic;

–       Așteaptă cât mai curând posibil primirea Finlandei și Suediei ca aliați în NATO;

–       Vor sprijini ferm Politica Ușilor Deschise a NATO, inclusiv prin consolidarea unei alinieri strategice politice și practice între NATO și Ucraina;

–       Vor continua discuția pe tema securității europene, cu Ucraina și Republica Moldova, ca elemente importante ale viitoarei arhitecturi europene;

–       Vor sprijini reziliența Republicii Moldova împotriva influenței maligne a Rusiei și consolidarea capacității sale de apărare;

–       Vor prezenta o poziție unitară cu privire la condamnarea sprijinului Belarusului pentru acțiunile militare ale Rusiei și a deciziei Rusiei de dislocare a armamentului nuclear tactic în Belarus;

–       Vor lucra împreună pentru dezvoltarea cooperării NATO – UE în vederea consolidării securității euroatlantice, în special în contextul agresiunii Rusiei.

Miniștrii B9 rămân uniți, demonstrând astfel unitatea statelor situate pe Flancul Estic al NATO. Întâlnirea a confirmat faptul că țările noastre sunt hotărâte să lucreze împreună pentru întărirea întregii Alianțe, pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare și pentru continuarea sprijinului nostru pentru Ucraina.