Acasă Economie CONSILIERII JUDEȚENI AU APROBAT PMUD 2016 – 2030 BUCUREȘTI – ILFOV

CONSILIERII JUDEȚENI AU APROBAT PMUD 2016 – 2030 BUCUREȘTI – ILFOV

DISTRIBUIȚI

Ionel Scrioșteanu, directorul Cancelariei președintelui Consiliului Județean: ”Este cel mai important document aprobat de la înființarea județului”

Consiliul Județean Ilfov a aprobat, la 26 aprilie, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016 – 2030 (PMUD) Regiunea București – Ilfov, document strategic care propune o viziune coerenta de dezvoltare în regiunea București-Ilfov.

Documentul, care are caracter strategic, vizează atât Capitala, cât și județul Ilfov. Acesta urmărește aplicarea unor concepte europene de planificare și management adaptate regiunii, incluzând o serie de măsuri și propuneri de îmbunătățire a transportului pe termen scurt, mediu și lung. PMUD îşi propune să realizeze un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur, proiectat să promoveze dezvoltarea economică și teritorială incluzivă din punct de vedere social și să asigure o calitate ridicată a vieții, in total, PMUD propune investiții de circa șapte miliarde de euro.

Pentru corelarea planificării mobilității cu planificarea dezvoltării spațiale la nivelul Regiunii București -Ilfov, PMUD a fost corelat cu prevederile studiilor relevante în vigoare, la nivel național, regional și județean (preponderent de natură strategică) și cu prevederile studiilor la nivel local (strategii, PUG, PUZ, PUD, PIDU) disponibile.

Ionel Scrioșteanu, directorul Cancelariei președintelui Consiliului Județean, a declarat, că ”este cel mai important document aprobat de la înființarea județului” și că a fost făcut ”cel mai important pas pentru înființarea metropolei București – Ilfov”. ”Ilfovul nu are decât de câștigat de acum încolo. Noi arătăm în acest document despre calitatea vieţii – posibilitatea să existe căi de biciclete, transporturi mai rapide cu benzi unice, căi pietonale, să fie eliminate noxele etc. Implementarea PMUD este structurată până în 2030, astfel că putem vorbi despre atingerea obiectivelor abia către sfârşitul perioadei. Trebuie să facem, însă, distincţia între obiectivele soft şi obiectivele de infrastructură. Dintre primele, esenţiale pentru implementarea PMUD, dar fără efecte vizibile în rândul populaţiei, sunt înfiinţarea Autorităţii de Transport Metropolitan Bucureşti, reorganizarea RATB în companie comercială şi efectuarea unor schimbări legislative necesare asigurării unui transport urban durabil. Aceste obiective ar trebui să fie atinse până în 2018. Concomitent, vor fi pregătite şi investiţiile structurale al căror termen de realizare nu va fi mai devreme de 2020. Cea mai mare parte a fondurilor destinate proiectelor de infrastructură din PMUD sunt alocate investiţiilor noi, dar şi lucrărilor de modernizare/extindere a infrastructurilor existente. De asemenea, lucrările de întreţinere sunt necesare menţinerii în stare bună a infrastructurilor existente, reprezentând, de altfel, o obligaţie a administratorilor acestora. Absenţa unor lucrări de întreţinere constante ar putea conduce către un program de reparaţii capitale, mult mai costisitor pentru bugetul public”, a precizat Ionel Scrioșteanu.

 

Ilfovul, un județ este intens populat, în ciuda absenței centrelor urbane mari

 

Regiunea București-Ilfov este zona cu cea mai mare densitate de populație din România, cu o populație de 2.272.163 locuitori (conform Recensământului din 2011) și o densitate de 1.248 locuitori pe km². Județul Ilfov înregistrează un număr total al populației de 388.738 persoane, care echivalează cu 1,9% din populației României. În 2011, 43% din rezidenții din Ilfov trăiau în zone urbane, iar 57% în zone rurale. Densitatea medie a populației din județ este de 245,6 locuitori/kmp, ceea ce reprezintă o densitate mult mai mare decât media națională (84.4 locuitori/kmp). Astfel, se poate spune că județul Ilfov este intens populat, în ciuda absenței centrelor urbane mari.

București-Ilfov este cel mai puternic centru economic din țară. În vreme ce populația sa reprezintă doar 10% din totalul populației din România, cele mai bune estimări asupra numărului de locuri de muncă din regiune indică o proporție mult mai mare din numărul de locuri de muncă la nivel național, probabil ajungând la un număr estimat de 24% din numărul total de locuri de muncă din țară, de 4,7 milioane.

Atât în București, cât și în Ilfov, cea mai mare parte a populației are vârste cuprinse între 20 și 50 ani. Acest fapt se corelează cu rata de nașteri aflată în descreștere în țară. O distribuție pe vârste sănătoasă ar prezenta un procent mai mare de populație tânără și o descreștere a populației corelată cu creșterea în vârstă. Procentajul mai mare de copii și tineri din Ilfov este un indicator al procentajului mare de familii tinere din regiune, pe modele de suburbanizare în Regiunea București-Ilfov.

 

Șomaj mare în Buftea și Găneasa

 

Populația economic activă se referă la procentul de populație care este interesată de piața locurilor de muncă, atât persoanele angajate cât și șomerii aflați în căutarea unui loc de muncă. Aceasta nu include persoanele casnice, persoanele pensionate, studenții sau alte categorii de populație care nu sunt interesate de oportunitățile de angajare. În 2011, populația economic activă din Ilfov era de 179.058 persoane la momentul respectiv, dintre care 166.005 erau angajate. În Ilfov, șomajul este cel mai ridicat în Buftea (14%) și Găneasa (12%) și cel mai scăzut în Petrăchioaia (3%), Otopeni (sub 1%), Dragomirești-Vale (3%), Chiajna (4%) și Dărăști (3%).

 

Voluntari, Bragadiru, Chiajna și Mogoșoaia au cele mai educate comunități

 

Bucureștiul are un număr de instituții academice majore, ce atrag mii de studenți din țară pe o bază sezonală. Această mișcare a studenților are un impact mare asupra rețelei de transport a Bucureștiului. Concentrația de absolvenți de universitate este mai mare în București decât în Ilfov. Un procentaj mai mare de absolvenți de universitate locuiește în centrul orașului București și în jumătatea nordică, mai ales în cartiere precum și Cotroceni. Zonele de sud ale orașului au populație cu nivel mai scăzut de educație măsurat, iar cel mai scăzut nivel din regiune al statutului socio-economic se remarcă în cartiere din Sectorul 5, precum Ferentari și Rahova. În Județul Ilfov, cele mai educate comunități sunt Voluntari urmate de Bragadiru, Chiajna și Mogoșoaia (dintre care toate au hotar administrativ cu Bucureștiul), și Corbeanca.

 

Jumătate din călătoriile transportului public din Ilfov către București se fac în interes de serviciu

 

Aproape jumătate dintre pasagerii transportului public din Ilfov, care sunt în principal rezidenți ai județului, câștigă între 2.000 și 3.000 de lei pe lună, iar 18% câștigă între 1.600 și 2.000 de lei. Implicația acestor date este faptul că rezidenții din Ilfov cu venituri medii folosesc transportul public din Ilfov, în timp ce rezidenții cu venituri mai mari fac naveta cu mașina, iar rezidenții cu venituri mici se abțin să facă naveta către București din cauza multiplelor transferuri care generează astfel multiple cumpărări de bilete de călătorie.

Jumătate din călătoriile transportului public din Ilfov către București se fac în interes de serviciu. Aproape 75% din pasagerii serviciilor de transport public din Ilfov nu posedă autoturism, iar 9% dintre pasageri au autoturism, dar acesta este folosit de altcineva. Majoritatea covârșitoare a pasagerilor transportului public din Ilfov ar fi interesați de un serviciu de transport public suburban, iar 75% dintre aceștia l-ar folosi în fiecare zi. Acest fapt indică nevoi care nu sunt abordate, deoarece toate traseele de transport public din Ilfov merg între Ilfov și București și totuși niciunul nu oferă servicii de transport intra-regional între localități. Deoarece majoritatea pasagerilor transportului public din Ilfov sunt utilizatori ”captivi”, care nu au opțiunea autoturismului personal, se poate declara că există o conectivitate redusă disponibilă pasagerilor care sunt dependenți de serviciile de transport public din Ilfov, în timp ce majoritatea rezidenților din Ilfov depind în totalitate de utilizarea autoturismului.

Ilfovul este deservit de operatori de transport locali private și conexiuni feroviare intercity, dar puternic concentrate pe București, cu o conectivitate scăzută la nivelul județului. Lipsa de integrare între diferitele rețele poate să fie identificată prin aspecte prvind infrastructurii stațiilor și a vecinătăților, structurii tarifare diferite, lipsa informațiilor pentru pasager și segregarea serviciilor între București și Ilfov. Un sistem comun de taxare a fost instituit între serviciile metroului și RATB (tramvai, troleibuz și autobuz) în 2013, dar a fost întrerupt în 2014. Ca urmare, pasagerii sunt obligați să utilizeze doar un singur mod de transport, sau mai exact un singur operator, sau să investească sume mari de bani în mai multe transferuri pentru fiecare călătorie. Acesta este un aspect crucial, așa cum reiese din chestionarele privind obiceiurile de călătorie, realizate pe gospodării, 66% din pasagerii RATB, 60% din pasagerii metroului și 74% din pasagerii transportului public din Ilfov și 60% din navetiștii care utilizează trenul nu sunt proprietari de mașini, fiind din acest motiv utilizatori captivi.

Urmează constituirea unui comitet consultativ, astfel încât proiectele să se implementeze în conformitate cu nevoile cetățenilor.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat PMUD în ședința din 29 martie a.c. În acest an vor începe procedurile legale pentru punerea în aplicare a proiectelor conținute în PMUD.

Tot la 26 aprilie, a fost aprobată participarea județului Ilfov, în calitate de asociat – membru fondator, la constituirea Asociației de Dezvoltare Intercomunitare pentru transport public București – Ilfov. – VLAD CRISTEA

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here