Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor a scos în evidență, încă o dată, declarația prim-ministrului Ilie Bolojan potrivit căreia reforma în administrația locală nu mai trebuie să întârzie. E adevărat că atunci când vorbesc despre reformă, premierul, ca de altfel și alți demnitari, se referă doar la ”tăieri”. Abordarea, așa cum era de așteptat, nu a făcut decât să ”toarne gaz pe foc”, primarii fiind și așa nemulțumiți din cauza recentelor majorări de impozite și taxe locale (hotărâre luată de Guvern și transpusă de consiliile locale), care ”s-a spart” exclusiv în capul lor.
La întâlnirea cu primarii de comune, premierul și-a exprimat nemulțumirea că ”aproape jumătate din investițiile care se fac în țara asta, 3% din 7% din PIB, se fac prin autoritățile locale, ceea ce este un procent dublu față de cel din UE, dar asta înseamnă că sunt niște transferuri importante, parte din fonduri europene, parte din bugete naționale și din bugete locale unde există această capacitate. E o realitate că în medie în țările din UE veniturile din taxele locale le acoperă cheltuielile de salarii. În România, veniturile din taxele locale reprezintă un sfert din cheltuielile de salarii. Acestea sunt niște realități care nu pot fi contestate”, a spus premierul Bolojan.
La rândul său, ministrul Dezvoltării Cseke Attila a declarat că doar „o pătrime” dintre cele peste 3.200 de primării din România pot plăti, din banii din taxe și impozite, salariile angajaților lor.
Cseke Attila a explicat că la Ministerul Dezvoltării există o analiză legată de numărul primăriilor care își pot acoperi cheltuielile cu salariile din banii pe care îi încasează din taxe și impozite: „Noi avem o analiză legată de acest aspect. Din cifrele noastre reiese că, anul trecut, undeva la sfârșitul verii, puțin peste o pătrime din unitățile administrativ-teritoriale își susțin din venituri proprii cheltuielile salariale”, a spus el.
Pornind de la aceste declarații, Viitorul Ilfovean a consultat datele publicate de Ministerul Dezvoltării pentru anul 2024 (acestea fiind ultimele centralizate) referitoare la cele 40 de localități ale județului Ilfov.
Din analiză, reiese că doar o comună (Dărăști-Ilfov) nu își poate susține cheltuielile de personal din veniturile proprii, așa cum se poate observa din tabelul de mai jos.
Așadar, veniturile proprii, așa cum sunt prezentate de Ministerul Dezvoltării, acoperă cheltuielile de personal pentru 39 de localități (8 orașe și 31 de comune). Din cele 8 orașe, cel mai mic procent alocat cheltuielilor de personal din veniturile proprii este la Otopeni (8,64%). La polul opus, se află orașul Măgurele (34,7%). De menționat însă că Otopeni-ul are mai mulți locuitori și mai multe firme (de unde vin impozite mai multe și mai mari).
În ceea ce privește comunele, Chiajna are cea mai mică alocare pentru cheltuielile de personal (8,9%), urmată de Dragomirești-Vale (12,52%) și Ștefăneștii de Jos (19,04%). Cele mai mari alocări sunt la Grădiștea (83,48%), Găneasa (74,89%) și Periș (65,75%).Și aici vorbim de număr de locuitori, de firme, dar și de poziționarea localităților față de București. Cele trei comune sunt la distanță mare de București (peste 25 km).
Ce venituri are o primărie
Veniturile totale ale unei primării reprezintă toate sumele (încasate sau programate) care intră în bugetul local într-un an fiscal și sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor publice locale.
Acestea nu provin doar din taxele locale, ci sunt o combinație de surse proprii și fonduri alocate de la nivel central sau european.
Veniturile Totale se compun din:
- Venituri proprii (Venituri curente + Capital):
- impozite și taxe locale: impozitul pe clădiri, terenuri, autovehicule (de la persoane fizice și juridice).
- taxe de prestări servicii: taxe eliberare certificate, autorizații, taxe de parcare, taxe de salubritate.
- venituri din valorificarea unor bunuri: vânzarea de terenuri sau spații aparținând primăriei.
- Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat:
- cote din impozitul pe venit (cote parte din impozitul încasat de ANAF în localitatea respectivă).
- sume alocate pentru echilibrarea bugetelor locale (pentru primăriile cu venituri proprii mici).
- Subvenții și Transferuri:
- fonduri primite de la bugetul de stat sau de la alte administrații pentru anumite proiecte (de exemplu, de la CJ).
- fonduri europene (PNRR, fonduri structurale), aducă sume nerambursabile pentru investiții.
Cheltuielile de personal pentru primării includ salariile de bază ale primarilor, viceprimarilor, funcționarilor publici și personalului contractual, alături de sporuri (inclusiv pentru fonduri europene sau condiții de muncă), indemnizații de hrană, vouchere de vacanță și contribuțiile sociale aferente.
Precizăm faptul că atât premierul, cât și ministrul Dezvoltării, atunci când ies cu declarații în spațiul public raportează cheltuielile de personal la diferite categorii de venit – venituri totale, venituri proprii sau doar la veniturile obținute din taxele și impozitele locale. În urma unor asemenea declarații, nici autoritățile locale și nici cetățenii nu pot avea o imagine clară a ceea ce înseamnă cheltuieli supradimensionate.
Într-un interviu pentru Digi24, în prima parte a lunii februarie 2026, prim-ministrul a atenționat că dacă reforma administrativă locală va întârzia, atunci, ajunși cu spatele la zid, inevitabil se va trece la comasarea unor localități, aici fiind vorba în general despre cele care au o populație sub 3.000 de locuitori. În cazul Ilfovului, există două astfel de comune – Nuci (2.860 de locuitori, conform ultimului recensământ) și Dărăști-Ilfov (2.865 de locuitori, conform ultimului recensământ). Așa cum am scris la începutul materialului, Dărăști-Ilfov nu își poate susține cheltuielile de personal din veniturile proprii, dar se află într-o situație mult mai bună decât multe alte localități din țară care, la acest capitol, depășesc chiar și 370%. În caz de comasare, Dărăști-Ilfov ar putea fi ”alipită” la 1 Decembrie sau Măgurele.
Nu în ultimul rând, la nivel național, Otopeni, Chiajna și Voluntari se află în top 5 localități din punct de vedere al procentului mic alocat din veniturile proprii pentru cheltuielile salariale.
Așadar, chiar dacă cel puțin doi consilieri de la Cancelaria prim-ministrului doresc desființarea județului Ilfov sub pretextul ineficienței primăriilor, datele oficiale guvernamentale îi contrazic.
Aceasta este situația pentru 2024. În 2025, cheltuielile de personal au fost reduse.
