Premierul Ilie Bolojan a explicat, joi seară, într-o postare pe pagina sa de Facebook, în ce constă reforma companiilor de stat și a anunțat că vor fi lansate noi evaluări, în următoarele 30 de zile, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor.
Explicațiile premierului vin în contextul în care Guvernul a dat undă verde pentru reforma a 22 de companii de stat care au acumulat datorii care depășesc patru miliarde de lei și au înregistrat pierderi de peste un miliard într-un singur an. Unele dintre societăți vor fi închise, altele urmează să fie listate la bursă.
“România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, iar multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români. Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie. Această reformă pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile“, a scris Ilie Bolojan în postarea sa.
Postarea premierului vine în contextul în care vice-premierul Oana Gheorghiu a prezentat Guvernului primul bilanț structurat al reformei companiilor de stat. Oficialul susține că România are peste 1.500 de companii de stat, multe dintre ele cu pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei. Printre companiile cu cele mai mari datorii se numără CFR Marfă, SNCFR sau Romaero. În cazul SNCFR, vicepremierul a afirmat explicit că societatea „trebuie lichidată”. Oana Gheorghiu a explicat că reforma nu înseamnă doar schimbări de management, ci o regândire completă a rolului statului ca acționar.
Guvernul propune o clasificare clară a companiilor și măsuri diferite pentru fiecare categorie:
- Infrastructură critică – ELCEN, Oil Terminal și CFR SA – vor primi investiții și reforme de guvernanță.
- Decizie strategică – societăți precum Avioane Craiova sau Romaero – necesită decizii interministeriale privind viitorul lor.
- Transformare pe model european – CNCIR ar urma să devină un organism competitiv, după modele europene.
- Redresare operațională – companii precum CFR Călători, Metrorex și TAROM – vor intra într-un proces de restructurare, posibil cu sprijin european.
- Fuziuni și absorbții – Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret.
- Ieșire din portofoliu (lichidare).
În continuare, Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe baza unor criterii care țin de importanța strategică și situația financiară.
Guvernul a adoptat în 16 aprilie 2026 două ordonanțe de urgență – una care stabilește mecanismul prin care statul va prelua datoriile restante ale unor companii de stat considerate strategice și alta care vizează reorganizarea instituției care va gestiona această atribuție. De asemenea, Guvernul are în plan listarea la bursă a companiilor eligibile, ceea ce înseamnă că statul va pierde controlul asupra acestora. În țările dezvoltate din Europa, precum Germania, Franța, Spania sau Italia, statul a renaționalizat companiile strategice și le-a reorganizat, în așa fel încât să nu devină pe viitor ”găuri negre” ale economiei și chiar să producă profit pentru stat.
PSD se opune vânzării companiilor de stat: „Reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român”
PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile. Social-democrații spun că decizia reprezintă un act de sfidare la adresa românilor și că nu au fost consultați în coaliție pe acest subiect.
Social-democrații au transmis un mesaj dur după declarațiile pe care vicepremierul pentru Reformă, Oana Gheorghiu, le-a avut la Palatul Victoria. Aceștia susțin că scoaterea la vânzare a unor pachete de acțiuni a unor companii strategice înseamnă un „atentat la siguranța națională” a statului român. Cu atât mai mult, tendința la nivel european, având în vedere contextul economic, războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică, este ca țările să răscumpere anumite pachete de acțiuni și anumite active ale companiilor de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică.
PSD mai susține că, în coaliție, acest subiect nu a fost dezbătut. Pe de altă parte, miniștrii PSD nu au fost de acord cu aceste măsuri propuse de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Social-democrații mai spun că nu există obligația României prin care să listeze la bursă aceste pachete de acțiuni, pentru că Oana Gheorghiu a vorbit despre nouă companii de stat care ar putea să fie listate la bursă în următoarea perioadă.
De asemenea, în PNRR singura compania la care se face referire este Hidroelectrica, iar în acest caz cei de la PSD susțin că ar fi vorba despre un pachet de acțiuni de 15% și nu 20%, așa cum a declarat vicepremierul Oana Gheorghiu.
PSD, despre vânzarea companiilor de stat profitabile: Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare
„PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării. Inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor!
PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului.
Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu.
Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național.
PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională”, se arată într-un comunicat al PSD.
