Guvernul a adoptat la 24 februarie 2026 două ordonanțe de urgență privind măsuri de reformă a administrației publice locale și centrale, respective măsuri de relansare economică.
OUG privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal – bugetar cuprinde măsuri de sprijin a economiei prin stimularea investițiilor, inclusiv acordarea de ajutoare de stat, modificări în ceea ce privește fiscalitatea și acțiuni pentru asigurarea unui cadru favorabil implementării proiectelor de parteneriat public-privat (PPP).
Astfel, măsurile de ajutor de stat vor fi acordate de Ministerul Finanțelor pentru realizarea de investiții strategice în economie – aceste investiții au o valoare minimă a cheltuielilor eligibile de un miliard de lei – și alte tipuri de investiții.
În a doua categorie de investiții intră:
- investiții în clustere de competitivitate și în sectoarele de activitate în care se obțin produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare, cu o valoare minimă a investiției de 50 milioane lei;
- investiții care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice, investiții în producția de produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora, proiectele având o valoare minimă a investiției de 75 milioane de lei;
- investiții în sectoarele de activitate pentru cercetare, dezvoltare de tehnologii înalte, valoare minimă a unui proiect de investiții fiind 5 milioane de lei și cea maximă de 50 milioane de lei;
- investiții în sectoarele de activitate din industria de apărare pentru consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare, cu o valoare minimă a investiției de 10 milioane de lei;
- investiții care determină creșterea competitivității și convergența regională cu o valoare minimă a investiției de 7 milioane de lei și cea maximă de 50 de milioane de lei;
- investițiilor realizate de societăți nou înființate cu capital majoritar constituit de către persoane fizice cu cetățenie româna din diaspora.
Ministerul Finanțelor va acorda ajutoare de stat în baza unor scheme de ajutor de stat sau sub forma unui ajutor de stat ad-hoc personalizat pentru finanțarea proiectelor de investiții strategice care pot îmbrăca cel puțin una dintre următoarele forme: granturi, credit fiscal, garanții de stat pentru împrumuturile contractate de investitor, bonificații de dobândă pentru împrumuturile contractate de investitor, aport la capital sau alte măsuri de sprijin.
Pentru celelalte tipuri de investiții, ajutorul de stat/de minimis acordat va fi sub formă de: grant, credit fiscal, deduceri de 200% aferente cheltuielilor eligibile cu activele corporale și necorporale aferente investiției, care diminuează baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit în limita intensității maxim admise, inclusiv bonificațiile permise de regulament, garanții și subvenție de dobândă, așa cum vor fi menționate în actele normative de inițiere ale acestor scheme.
Criteriile de eligibilitate și condițiile de implementare ale acestor scheme de ajutor de stat/minimis vor fi detaliate în actele normative de instituire ale acestora, care vor fi aprobate în termen de 90 de zile de la publicarea ordonanței de urgență.
De asemenea, actul normativ prevede o serie de măsuri de sprijin a economiei prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) pentru implementarea de scheme de garantare și de a înființa vehicule investiționale/fonduri de capital.
În acest scop în anul 2026, Ministerul Finanțelor va pune la dispoziția băncii suma de 1 miliard de lei. Tot Ministerul Finanțelor va acorda Exim Banca Românească S.A. un miliard de lei, în perioada 2026-2030, pentru susținerea creditelor la export, tranzacțiilor internaționale și investițiilor românești în străinătate.
Ordonanța de urgență cuprinde și mai multe modificări în domeniul impozitului pe profit:
- Se introduce un sistem de credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare care să poată fi accesat prin opțiune;
- Pentru contribuabilii care beneficiază de scutire de impozit a profitului reinvestit se introduce, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, posibilitatea de aplicare concomitentă și a metodei de amortizare accelerată pentru activele respective;
- În vederea susținerii pieței de capital din România și a procesului de finanțare a întreprinderilor, se introduce o deducerea suplimentară de 50% din cheltuielile aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare, cheltuieli care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului finanțelor;
- Se majorează valoarea de intrare a mijloacelor fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei, în scopul recuperării prin amortizare. Valoarea reflectă actualizarea cu indicele prețurilor de consum din perioada scursă de la ultima modificare a valorii mijloacelor fixe.
În domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se creează o excepție de la calculul plafonului de venituri (echivalent în lei a 100.000 euro) pentru veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor, se permite revenirea la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului, se îmbunătățesc condițiile de încadrare/menținere în sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor (condiții legate de existența unui salariat) și se exclude din baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul veniturilor reprezentând bonificația acordată de organul fiscal.
În domeniul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, se va aplica un regim fiscal unitar și nediscriminatoriu în cadrul sistemului de pensii private, prin completarea reglementărilor Titlurilor IV și V din Codul fiscal cu prevederi care vizează contribuțiile la fonduri de pensii ocupaționale/scheme de pensii ocupaționale și pentru pensii aferente unui cont de produse paneuropene de pensii personale (PEPP) sau subcont din România, similar contribuțiilor la fondurile de pensii facultative/scheme de pensii facultative în limita unui plafon anual, pentru fiecare tip de produs. Totodată, se va acorda un stimulent fiscal astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, fără a include costurile aferente tranzacției, în cazul contribuabililor persoane fizice care dobândesc acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacționabile.
Plafonul TVA la încasare crește de la 4,5 milioane lei la 5 milioane lei, în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar de la 1 ianuarie 2027 – la 5,5 lei.
De asemenea, se introduc unele dispoziții tranzitorii pentru persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare și care depășesc în cursul lunii ianuarie 2026, respectiv februarie 2026, plafonul de 4,5 milioane lei, dar nu depășesc plafonul de 5 milioane lei.
În domeniul bonificațiilor fiscale se introduce acordarea unei bonificații de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, respectiv anul fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz, condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a tuturor declarațiilor fiscale; se reglementează un mecanism de acordare a unei bonificații de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligația depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, în vederea îmbunătățirii conformării voluntare a contribuabililor persoane fizice, pentru stimularea plății obligațiilor fiscale datorate.
În ceea ce privește domeniul parteneriatelor public-private:
- Se instituie Programul 2026-2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate public-private, care se implementează prin bugetul de stat, la o poziție distinctă în bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni generale, vizând realizarea unui mecanism multianual de pregătire și structurare a proiectelor de investiții publice. Obiectivele principale ale Programului vizează creșterea gradului de maturitate a proiectelor, reducerea riscurilor de implementare, standardizarea documentațiilor și alinierea la bunele practici europene și internaționale. Prin asigurarea unei pregătiri riguroase, Programul contribuie la crearea unui portofoliu de proiecte bancabile, capabile să atragă finanțare privată și să susțină dezvoltarea serviciilor economice-cheie.
- Se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu atribuții de coordonator al problematicii PPP la nivel național.
