ELISE THOMAS, jurnalist independent, analist OSINT la @ISDGlobal, observator al ciudățeniei pe internet și al extremismului online
Traducere și adaptare – MARIA DRAGOMIR
Institutul pentru Dialog Strategic (ISD) a publicat în aprilie un raport care evalua modul în care algoritmii Amazon au contribuit la propulsarea în topul căutărilor utilizatorilor a literaturii care promovează teoriile extremismului și conspirației, recomandând pentru cumpărare, celor care foloseau ca principal criteriu de căutare cuvântul ”vaccinare”, cărțile cu conținut anti-vaccinist.
O nouă evaluare arăta că problema persista pe Amazon și în septembrie. Având în vedere dominația Amazon pe piață (această situație – n.r.) este, fără îndoială, cel mai îngrijorător exemplu, dar cercetările ulterioare efectuate de ISD subliniază că aceasta este, de asemenea, o problemă mai largă care afectează mulți comercianți online de cărți.
Cercetările ISD au descoperit că literatura anti-vaccinare este împinsă în partea de sus a rezultatelor căutării pentru termenii de căutare de bază referitoare la vaccinuri, devansând informațiile despre vaccin bazate pe dovezi. O căutare a termenului „vaccinuri” la comercianții online de cărți Barnes and Noble, Book Depository, Audible, Thrift Books și Google Play au returnat mai multe cărți anti-vaccinare și conspirație ca rezultate de top.
Pentru fiecare dintre acești comercianți cu amănuntul, astfel de rezultate problematice provin probabil din aceeași dinamică: oamenii care sunt împotriva ideii de vaccinare vor fi, în general, mai interesați să cumpere cărți despre vaccinuri decât cei care susțin vaccinarea.
Algoritmii care sunt concepuți pentru a recomanda cărți pe baza popularității lor, învață, așadar, să ”vândă” cărțile, prin urmare cărțile anti-vaccin sunt ”aruncate” în topul căutărilor pentru ca alți potențiali cumpărători să le vadă. Acest lucru se întâmplă automat și, în unele cazuri, nici vânzătorii de cărți nu sunt conștienți de rolul pe care îl joacă algoritmii lor în promovarea activă a literaturii antivacciniste către clienți.
Este un fenomen important, pentru că aceeași problemă o au de nenumărate ori și platformele de socializare, deoarece teoriile conspirației și dezinformarea generează adesea un nivel ridicat de implicare din partea utilizatorilor.
Algoritmii care sunt concepuți pentru a optimiza pentru implicare – indiferent dacă implicarea face clic pe un buton de apreciere sau închide o vânzare de carte – răspund împingând acel conținut în fața altor utilizatori, rezultatul fiind că informațiile false sau înșelătoare și convingerile periculoase sunt amplificate la noi public.
Companiile de social media sunt pe bună dreptate examinate din ce în ce mai atent în legătură cu rolul pe care algoritmii lor îl joacă în răspândirea, amplificarea și generarea de bani a conținutului care poate duce la rău – și cu siguranță, sunt departe de a găsi o soluție la problemă. Cu toate acestea, mai există câteva modalități de a atenua împotriva acestuia, inclusiv prin moderarea mai activă a conținutului și modificarea funcționării algoritmilor pe anumite subiecte.
Când vine vorba de moderarea conținutului există o dezbatere legitimă cu privire la libertatea de exprimare și libertatea de publicare.
Librarii pot avea opinii diferite cu privire la faptul că aceste cărți au sau nu dreptul de a fi vândute pe platformele lor. Cu toate acestea, dreptul de a publica și vinde cărți nu implică neapărat și un drept de a amplifica rezultatele căutării, în special rezultate pentru termenii generici.
Vânzătorii de cărți online ar putea lua măsuri pentru a interveni în clasamentele de căutare în termeni cheie precum „vaccinuri”, cum ar fi prin împingerea cărților care promovează în mod clar teoriile conspirației și dezinformarea (ex. cărțile lui Mercola) în partea de jos a paginii cu rezultate.
În cele din urmă, vânzătorii de cărți online – cum ar fi companiile de social media – fac schimb de idei și informații și utilizează algoritmi pentru a-i ajuta să o facă mai eficient. Ei profită direct din vânzarea cărților, inclusiv a celor care promovează credințe de fapt greșite și potențial dăunătoare pentru clienții lor și canalizează bani autorilor acestor cărți, recompensând și stimulând crearea acestei literaturi. Având în vedere acest lucru, pe măsură ce solicităm responsabilizarea platformelor de socializare pentru răspândirea dezinformării, ar trebui, de asemenea, să căutăm să responsabilizăm librarii online pentru rolul lor de a face același lucru.
