Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 23 octombrie 2025, la Bruxelles, declarații de presă după participarea la reuniunea Consiliului European. Vă prezentăm în continuare declarațiile:
”S-au încheiat discuțiile în Consiliul European, mai multe teme importante pentru România. O să încep cu competitivitatea. Asta înseamnă cât de competitivă este economia europeană în competiția globală, și evident că asta e legată de nivelul de trai în Europa și, deci, și în România.
Și aici s-a discutat de posibilitatea de simplificare a legislației. Asta se traduce în bani mai puțini pe care companiile trebuie să le dea în diverse formule de raportare. S-a vorbit de digitalizare. S-a vorbit de unificarea pieței de capital europene, pentru că, pentru anumite tipuri de investiții, companiile, și special în zona de tehnologie, sunt tentate să meargă în Statele Unite în loc să rămână în Europa. O discuție cu păreri pro și contra, așa cum anticipam de dimineață, despre raportul între competitivitate și tranziția verde. Și cred că, în urma intervențiilor mai multor țări, s-a înțeles că trebuie, cumva, să avem o abordare echilibrată sau să temperăm așteptări foarte optimiste în ceea ce privește această tranziție din perspectiva de mediu, pentru a câștiga în competitivitate. Și asta e poziția la care ne-am raliat. Tocmai pentru că există anumite întârzieri în obiectivele pe care Uniunea, Comisia, Consiliul, Parlamentul și le-au luat în ceea ce privește competitivitatea, s-a stabilit un Consiliu separat, excepțional, 12 februarie 2026, în care să se discute numai acest subiect.
Și, în același capitol, s-a agreat semnarea până la sfârșitul acestui an a acordului MERCOSUR cu statele din America de Sud. Așa cum am spus de mai multe ori, suntem într-o lume în schimbare și este important pentru Europa să își deschidă piețele în mai multe locuri decât în mod tradițional, și asta e un lucru foarte bun, acordul MERCOSUR.
Acum seara am avut o discuție cu Președinta Băncii Centrale Europene, în care cumva s-au discutat aceleași teme și s-a făcut o evaluare a economiei zone euro, și, evident, economia zonei euro e strâns legată de economia țărilor din Uniune și de economia Europei în ansamblu.
Pe partea de securitate, noutatea acestui Consiliu este că am agreat foaia de parcurs pentru cele patru programe – drone, Observatorul Estic, scutul spațial, scutul aerian și scutul spațial – până în 2030 cu termene. Asta a fost ceea ce Comisia a propus în urmă cu o săptămână, s-a aprobat azi la nivelul Consiliului.
Un subiect interesant care a fost adus prima oară în discuția Consiliului a fost chestiunea locuințelor. Cred că este interesant pentru România, de asemenea, pentru că în primul rând Comisia a venit în fața noastră cu un raport care vizează chestiunea locuințelor în țările europene, și chestiunea locuințelor este importantă pentru că este legată de problema demografiei, care e foarte importantă pentru Uniune, este legată de problema pierderii unor competențe, tineri competenți care aleg să părăsească Europa tocmai din această chestiune și de o problemă a forței de muncă în marile orașe, pentru că nu există locuințe care să permită în special tinerilor să acceadă la locuri de muncă. Deci, din nou, o problemă de competitivitate. Urmând ca această discuție să continue pe tema asta. Multe din discuțiile pe care le-am avut și azi sunt în perspectiva negocierilor pe care le vom avea pe parcursul acestui sfârșit de an și anul viitor pe bugetul Uniunii 2028-2034.
Am discutat de Moldova și, după cum știți, subiectul Moldova este parte din concluziile scrise ale acestei întâlniri, și Uniunea Europeană a reafirmat angajamentul pentru accederea Moldovei în Uniunea Europeană, ceea ce este unul din obiectivele noastre de politică externă.
Am discutat, evident, de Ucraina. Noutatea este că s-a aprobat pachetul 19 de sancțiuni împotriva Rusiei și concluzia discuțiilor de azi a fost angajamentul Uniunii Europene pentru finanțarea efortului Ucrainei pentru anii 2025-2026, un angajament de finanțare.
Și, în zona de politică externă, în cursul zilei de ieri s-a semnat un acord de parteneriat între Uniunea Europeană și Egipt, și am participat aseară la o cină cu președintele Egiptului. Egiptul este important, este un factor de stabilitate în întreaga zonă. După cum știți, a fost decisiv în negocierile de pace din Israel-Palestina, și stabilizarea regiunii înseamnă mai puțină migrație în Europa. De aceea, relația cu Egiptul este – și în general cu țările care pot să stabilizeze regiunea – este importantă. Dacă aveți întrebări.
Jurnalist: Una dintre mizele acestui summit a fost acel împrumut pentru Ucraina. Belgia a intrat cu câteva pretenții. De Belgia depinde acest împrumut, iar o decizie a fost amânată pentru următorul summit. Ce s-a întâmplat? Unde au fost problemele? Care au fost pretențiile Belgiei și de ce nu a fost de acord?
Președintele Nicușor Dan: Ce este important este, așa cum am spus puțin mai devreme, că există un angajament din partea membrilor Uniunii pentru finanțarea Ucrainei 2025-2026, că doar despre perioada asta vorbim. Mai departe au fost niște discuții tehnice care au început la Copenhaga. Au urmat acum și vor urma la Summitul din decembrie.
Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare, vă rog. În legătură cu planul dejucat de serviciile secrete zilele trecute. De obicei, când apare un balon meteorologic rusesc deasupra țărilor baltice sau un eveniment poate minor, premierul iese, președinții ies. De ce și acum, ca și în cazul dronelor, a existat o întârziere în comunicare, o lipsă a comunicării? Dumneavoastră ați vorbit de foarte multe ori de nevoia de a explica populației. Poate că era un moment în care autoritățile române puteau explica modul în care, poate, Rusia acționează pe teritoriul României. De ce această întârziere?
Președintele Nicușor Dan: Puneți două întrebări. Cel mai important este că un act de sabotaj a fost dejucat de serviciile românești, acesta este lucrul cel mai important. Apoi, comunicarea s-a făcut în momentul, în ziua în care chestiunea asta s-a produs de către Serviciul Român de Informații. Dacă acest lucru putea să fie făcut de o persoană mai expusă public, e o întrebare. În orice caz, am promis că, la un moment dat, o să vorbim în ansamblu de influența rusă în România și de alegerile anulate din noiembrie. Deci, în momentul în care o să venim cu raportul acela, acest fapt, ca și altele similare, vor fi parte din raport.
Jurnalist: Un follow-up la această întrebare. Serviciul Român de Informații spunea că, în perioada următoare, România va rămâne țintă cu siguranță în fața acestor atacuri. Ce facem ca să fim pregătiți, așa cum Serviciul Român de Informații a colaborat cu alte servicii de informații externe pentru a putea dejuca planul cetățenilor ucraineni implicați în asta, evident, recrutați de Rusia, așa cum susține SRI?
Președintele Nicușor Dan: Păi, așa cum am spus mai devreme, faptul pozitiv este că noi nu am avut atentate, sabotaje pe teritoriul național. Asta înseamnă că avem o structură de informații care este pregătită pentru tipul acesta de interferențe. Cum fac ei asta? Evident, colaborează cu serviciile partenere și au mijloacele lor specifice.
Jurnalist: Bun, și cealaltă întrebare, dacă-mi permiteți, este legată de partea de securitate. Spuneați de cele patru programe. Concret pentru România, ce înseamnă aceste programe? Se discută pe partea de NATO, sigur, despre Santinela Estică. Acolo există această voința a României de apărare antiaeriană și alte lucruri care sunt discutate la nivel de miniștri de apărare. Din aceste patru programe, ce putem spune pentru România?
Președintele Nicușor Dan: Da, în primul rând că există o compatibilitate, adică nu există niște programe – ați citat Santinela Estică – ale NATO și niște programe ale Uniunii. Adică există întâlniri între Agenția Europeană de Apărare și NATO, care sunt permanente, și aceste programe sunt compatibile. Unul din lucrurile pe care încearcă să le facă programul SAFE este compatibilizarea achizițiilor pe care statele membre le fac, tocmai pentru ca ele să nu se concureze unele pe altele și pentru ca nevoile lor de înzestrare să fie optimizate. În cadrul acestor patru programe de înzestrare s-au definit până în momentul acesta, nouă subprograme pe diferite tipuri de echipament, în care țările care doresc să cumpere respectivele tipuri s-au întâlnit, în fine, au agreat să colaboreze, astfel încât achizițiile să fie comune.
Jurnalist: Domnule Președinte, de la începutul mandatului dumneavoastră, dar și al acestei coaliții de guvernare, unul dintre obiectivele pe zona de politică externă și europeană a fost obținerea găzduirii hub-ului de securitate maritimă al Uniunii Europene la Marea Neagră. Săptămâna aceasta, România înaintat către partenerii europeni oferta oficială de a găzdui acest sediu. În ce etapă ne aflăm în acest moment și cât de aproape suntem să obținem găzduirea sediului?
Președintele Nicușor Dan: Nu vreau să anticipez, ne dorim și avem interacțiuni diplomatice pentru a realiza asta. Adică îmi place să vorbim de lucruri care se întâmplă, și nu de lucruri pe care ni le dorim.
Jurnalist: A doua întrebare, dacă permiteți. Ați spus în alocuțiunea dumneavoastră faptul că la finalul Summitului de astăzi ați vorbit și despre Zona Euro și despre uniunea piețelor de capital, care știm că este un fel de Fata Morgana în Summiturile europene mai bine de un deceniu. Știm că România traversează o perioadă economică complicată, dar, până în momentul în care nu vom adera și la Zona Euro, integrarea noastră deplină în Uniunea Europeană nu se va fi înfăptuit. Întrebarea este: intenționați la un moment dat în mandatul dumneavoastră să scoateți de la sertar proiectul aderării României la Zona Euro?
Președintele Nicușor Dan: După cum știți, una din condiții sau condiția esențială este de stabilitate bugetară. Or, noi, în momentul acesta, nu putem să vorbim de asta cu deficitul la 8%, cum suntem. Deci mai întâi să ne preocupăm de deficit și imediat după asta. În schimb, cumva pe același drum de consolidare economică, intenția noastră de a adera la OCDE avansează. Deci ținta „vara anului viitor” este o țintă realistă la momentul acesta.
Jurnalist: Pentru că ați amintit despre necesitatea revelării influenței ruse în România în contextul sancțiunilor anunțate de SUA la adresa Rusiei, sunt curios cum vedeți dumneavoastră că ar trebui România să acționeze în ceea ce privește compania Lukoil?
Președintele Nicușor Dan: A fost, inclusiv în discuția de azi despre pachetul 19 și pachetul 20 al Uniunii a fost rostit cuvântul Lukoil. Deci, până în acest moment, România a acționat solidar cu țările din Uniune, s-a alăturat pachetelor de sancțiuni. Cred că, în perioada imediat următoare, vom face la fel. Tot timpul când discuți de sancțiuni, discuți și de efectele colaterale pe care aceste sancțiuni le au pe părți din industria ta sau industria partenerilor. Ăsta e motivul pentru care nu te duci deodată cu toate sancțiunile.
Jurnalist: Și pentru că ați pomenit și de migrație, știu că Ursula von der Leyen a prezentat un state of play pe pactul de migrațiem și voiam să vă întreb în contextul în care Polonia a obținut această opțiune de a nu aplica pactul în contextul în care știm că se confruntă cu acele provocări la graniță, dar a și primit foarte mulți, aproape un milion de refugiați ucraineni, cum ne vom raporta noi la pactul pe migrație?
Președintele Nicușor Dan: Din fericire, România nu are în mod concret această problemă în momentul ăsta. Mai puțin decât a fi solidari pe aprobarea acestor documente cu privire la migrațiune, din fericire, nu avem problema, deci nu avem nici o preocupare față de problemă.
Jurnalist: O să mă mut cu întrebările pe partea internă, și anume discuțiile privind pensiile magistraților, inclusiv respingerea la CCR, dar există discuții privind un eventual referendum pe această temă a pensiilor magistraților. Dumneavoastră considerați că este oportun acest lucru, având în vedere că poate fi și exploatat politic un asemenea referendum? Este relevant? Este oportun? Și dacă da, considerați că da, credeți că este și mai oportun să fie făcut acum, când vor fi alegerile parțiale?
Președintele Nicușor Dan: Eu cred că un referendum trebuie făcut atunci când societatea are o dezbatere, în momentul în care există opinii foarte bine conturate și opuse pe un subiect. Pe subiectul pensiilor magistraților, nu există această dezbatere în societate, adică suntem cu toții de acord că e anormal ca, în orice domeniu de activitate, pensia să fie cât salariul, pentru că încurajezi oamenii să iasă la pensie când pot să mai muncească pentru societate. Deci nu există o dezbatere, nici în interiorul clasei politice, nici în interiorul societății, nici în interiorul clasei politice pe subiectul ăsta. Există un acord politic, mai departe există niște chestiuni de nuanțe, și nuanțele niciodată nu pot să le tranșezi cu un referendum. Există chestiuni de nuanțe pentru cât de lungă să fie perioada de tranziție, există chestiuni de nuanță despre cât de mult să fie raportul dintre pensie și salariu, și astea trebuie rezolvate într-o discuție între actorii relevanți și inclusiv reprezentanții magistraților.
Jurnalist: Și tot pe această temă, pentru că există aceste tensiuni în CSM legate de acest pachet privind magistrații, dumneavoastră ați spus că ați participat la o ședință CSM, vă gândiți în acest viitor apropiat să aveți o discuție cu CSM-ul, exercitându-vă funcția de mediator, până la urmă?
Președintele Nicușor Dan: Am avut o discuție informală, în urmă cred că sunt, să fiu precis, două luni și jumătate aproximativ, cu reprezentanți ai magistraților, inclusiv oameni din CSM și reprezentanți ai guvernului, în care să încerc să mediez între pozițiile pe multe chestiuni opuse ale unora și ale altora. A fost o discuție foarte consistentă. Și cred că acum, după decizia CCR, este nevoie de încă o astfel de discuție. Asta este pe partea de, pe chestiunea de pensii ale magistraților. Adică este o problemă a societății, este o așteptare a societății, trebuie să o rezolvăm în mod echilibrat odată pentru totdeauna. Pe de altă parte, participarea mea în calitate de Președinte la ședințele CSM se impune și se va întâmpla, însă cred că este nevoie să avem un – sau simt că înainte de o primă participare la CSM și am început să lucrez la asta – e nevoie de un, cumva, de un tablou de bord pe unde suntem cu justiția, în care să vedeți poziția Președintelui. Și am spus că am început să am discuții magistrați pe subiectul ăsta și o să mai dureze două, trei luni până când o să ies în fața dumneavoastră cu un astfel de raport.
Jurnalist: După tragedia din cartierul Rahova s-a născut o nouă dezbatere, și anume ce se va întâmpla cu apartamentele de acolo după ce blocul va fi reconstruit de la zero. Primarul interimar propune acum ca Primăria Generală să suporte toate aceste costuri, astfel încât proprietarii de acolo să nu-și piardă dreptul de proprietate pentru apartamente după ce blocul va fi refăcut. Din experiența dumneavoastră, vi se pare o variantă fezabilă din partea Primăriei Capitalei?
Președintele Nicușor Dan: Atât timp cât Primăria poate să-și permită aceste costuri, cred că este o măsură de reparație utilă, și aici bineînțeles că am discutat puțin de problema asta, este un cadru juridic care trebuie inventat, pentru că nu există la momentul ăsta. Dar, dacă Primăria are această voință, poate, prin hotărâre de Consiliul General, să definească la nivel local acest cadru și e o inițiativă bună din partea lor.
Jurnalist: Și tot din experiența dumneavoastră de fost primar general, v-au mai fost semnalate cazuri în care conducte de gaze ar fi fost montate greșit lângă anumite cabluri electrice în pământ și au mai fost poate situații periculoase, cum a fost cea din cartierul Rahova, descoperită ulterior după primele cercetări?
Președintele Nicușor Dan: Tot timpul în zona de construcții există două părți. Partea de acte, partea de fapte, adică două secțiuni corespunzătoare în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. După cum știți, în București, care are situația asta specială cu sectoarele, Primăria Generală este cea care dă autorizațiile pentru toate rețelele de utilități. Și vreau să vă spun că colegii pe care i-am avut în Serviciul care se ocupa de asta erau extrem de serioși în ceea ce privește respectarea tuturor normativelor. Asta e partea de acte. Ce se întâmplă însă în teren, aici este o instituție a statului român pe care eu am criticat-o – cred că de acum vreo 20 de ani am început: Inspectoratul de Stat în Construcții. Deci, mai departe noi nu aveam la Primăria Capitalei, mai mult decât mai mult decât a emite aceste autorizații, mai întâi certificatele și după care autorizațiile, noi nu aveam competența de a verifica ce se întâmplă în teren și deci nici când erau diferite avarii și trebuia să dăm o autorizație în regim de urgență, noi nu interferam cu ce se întâmplă în teren.
Jurnalist: Dacă-mi permiteți, o să vă citez o declarație: „Am sprijinul Președintelui Nicușor Dan în mod concret și cred că își dorește ca eu să fiu primar”. Vreți să fie Cătălin Drulă primar?
Președintele Nicușor Dan: Cum zicea domnul Ponta, în ce calitate mă întrebați?
Jurnalist: În care vreți să răspundeți.
Președintele Nicușor Dan: Vor porni niște alegeri la Primăria Capitalei. Bineînțeles că am o preferință. Bineînțeles că există, în opinia mea, două chestiuni importante pe care le are Bucureștiul și corespondent calități pe care primarul ar trebui să le aibă. Una este să fie în stare să coordoneze lucrări mari de infrastructură, pentru că Bucureștiul are un deficit de infrastructură, și al doilea să fie în stare să se opună influențelor imobiliare. Judecați dumneavoastră.
Jurnalist: Și a doua întrebare, pentru că apar noi detalii în cazul femeii omorâte din Mureș. Spuneați la momentul respectiv, când ați fost întrebat în urmă cu câteva săptămâni, că veți cere detalii. Se pare în urma anchetelor jurnalistice că polițiștii au avut o lentoare în privința intervenției în urmă cu câteva luni. Întrebarea este, în primul rând, dacă ați primit detalii și, în al doilea rând, dacă femeile din România, indiferent de statutul social pe care îl au, sunt protejate cu adevărat de statul român?
Președintele Nicușor Dan: Deci răspunsul este că, în acest moment, există multe categorii de persoane care nu sunt protejate corespunzător de statul român, inclusiv dacă ne referim la tragedia din Rahova, se împlinesc 10 ani de la Colectiv, deci sunt multe, multe zone în care teoretic există o protecție a cetățeanului din partea statului român și în practică există deficiențe, și asta e ceva ce noi trebuie să corectăm și va dura ani de zile, ăsta e răspunsul general. Mărturisesc că nu, de la momentul în care am avut răspunsul acesta, nu am primit un raport, și mărturisesc că e vina mea că nu l-am cerut, dar acum, că m-ați întrebat, până data viitoare, notez.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș reveni scurt la partea de politică externă – despre acel zid sau scut antidronă. Care e progresul, ceva mai concret, dacă ați discutat astăzi pentru implementarea lui și în ce stadiu e România, cum se poziționează?
Președintele Nicușor Dan: În primul rând că, după cum știți, au apărut, am avut niște evenimente care nu s-au întâmplat neapărat în Flancul Estic. Am avut niște drone deasupra aeroportului din Copenhaga, am avut niște baloane meteorologice pe aeroportul din Vilnius, care de asemenea au perturbat traficul aerian – Vilnius e în Flancul Estic, dar nu este legat de ceva care a trecut neapărat granița. Deci una din concluzii, și de-asta nu se mai numește Zidul Estic Al Dronelor sau cum se numea, ci se numește European Drone Defence, deși preocuparea principală este zona estică, concluzia a fost că este o amenințare care este pe întreg teritoriul Uniunii și care nu e neapărat să vină de la Rusia, poate să vină de la diverse, fiind o tehnologie relativ ieftină, poate să vină de la alți actori interni, grupuri de crimă organizată și așa. Deci, una din concluzii este că trebuie să facem asta la nivelul întregii Uniuni Europene, chiar dacă, cum am spus, evident, Flancul Estic în momentul acesta este mai amenințat. Mai apoi, din punct de vedere tehnic, trebuie spus că această tehnologie există, adică de obiective importante, cum este, de exemplu, locul acesta sau cum a fost Copenhaga, în care s-au întâlnit liderii europeni, a existat tehnologia care să asigure că nu va fi afectat de drone. Deci chestiunea este de cantitate, prima, și a doua, de cost. Cum poți să protejezi un teritoriu care este foarte vast și cum poți să faci asta cu costuri minime?
Cam aici este discuția și, în momentul acesta, s-a stabilit doar un calendar despre cum să facem asta. Adică cum, prin colaborarea dintre miniștrii apărării, cum să facem asta ca să fim cât mai repede de protejați pe întreg teritoriul european.
Jurnalist: Pe plan intern acum, spunea Președintele interimar al Partidului Social Democrat că Guvernul Bolojan ar trebui să plece acasă, să-și facă bagajele, în cazul unui nou eșec la Curtea Constituțională, unui eventual nou eșec la Curtea Constituțională pe reforma pensiilor speciale ale magistraților. Vedeți această posibilitate în momentul de față? Și extins, având în vedere că urmează și reforma pensiilor speciale ale celorlalte categorii, e posibil să se ajungă în aceeași situație ca în privința celor ale magistraților, cu cerințe în plus?
Președintele Nicușor Dan: Eu cred că tipul acesta de declarații merge mult prea departe. Adică noi avem de rezolvat o problemă, da, pasul unu. Ce se întâmplă dacă pasul unu se întâmplă într-un fel, în pasul doi se întâmplă altceva și ce facem noi în pasul trei. Cred că trebuie să rezolvăm pasul unu și după aceea să vedem eventuale dezvoltări ulterioare. Deci, în momentul acesta, așa cum am spus mai devreme, există o injustiție socială, există o așteptare socială pe reforma pensiilor magistraților, și, în mod responsabil, fiecare dintre partidele din Coaliție trebuie să contribuie la rezolvarea acestei probleme, ca să vină în întâmpinarea unei așteptări pe care societatea o are. Și, în cadrul general, e bine ca toți actorii politici care fac parte din această Coaliție să se comporte instituțional și în acord cu așteptările românilor, pentru că așteptările românilor sunt să scoată țara din această criză bugetară și să construiască o economie care să aducă prosperitate pentru români. Așa e foarte simplu să vii cu declarații unul împotriva celuilalt. Să construiești ceva, e puțin mai puțin mai greu.
Pe pensiile celelalte am avut o discuție în urmă cu două săptămâni ca să înțeleg situația de ansamblu. Acolo situația este ceva mai bună decât în ceea ce privește pensiile magistraților, în sensul că legea cu privire la pensiile militarilor deja prevede o mărire a vârstei de pensionare și deja prevede acea perioadă de tranziție în care să se ajungă la vârsta de pensionare. Bineînțeles că mai sunt lucruri de făcut, în momentul în care partidele din Coaliție se pun de acord pe asta, o să urmeze și actul normativ.
Jurnalist: Aș dori dacă se poate să revenim la discuția principală de la Summitul de astăzi și anume finanțarea pentru Ucraina. Președintele Zelenski a spus că ideal pentru ei ar fi ca fondurile să vină în prima parte a anului 2026. Considerați că este posibil un acord la Summitul din decembrie sau credeți că și atunci discuțiile sunt destul de complicate și s-ar putea să fie nevoie de mai mult timp?
Președintele Nicușor Dan: Există voința de a termina această discuție la Summitul din decembrie. Chiar dacă discuțiile nu s-au terminat azi, din punct de vedere tehnic a fost progres între acum trei săptămâni la Copenhaga și discuțiile de acum, în sensul că ce era atunci o schiță, acum a fost un fel de un proiect de… niște proiecte de acte oficiale pe care bineînțeles au fost niște discuții tehnice. În orice caz, țările din Uniunea Europeană finanțează Ucraina de trei ani și jumătate. Nu se pune problema ca la începutul anului 2026 să nu existe bani pentru Ucraina.
Jurnalist: Domnule Președinte, dincolo de, știu eu, tiparul, un pic riguros al textelor europene, aș vrea să ne spuneți cât se poate de limpede în ce termeni s-a discutat astăzi la Consiliul European despre Republica Moldova și nu am cum să nu vă întreb, pentru că se întreabă cetățenii Republicii Moldova când pot aștepta deschiderea primului capitol de negocieri.
Președintele Nicușor Dan: Da, acum că mi-ați pus întrebarea asta, destul de tehnică, nu cred că are rost să ocolim faptul că există cel puțin, deși nu oficial, dar cel puțin la nivel simbolic, o cuplare a procesului de aderare al Moldovei cu cel al Ucrainei și că există opoziție a Ungariei la aderarea a Ucrainei. Dar astea sunt fapte și nu are rost să le ocolim. Și, din perspectiva asta, ceea ce se va întâmpla va fi că, până când această chestiune diplomatică va fi rezolvată, ce se va întâmpla va fi că Moldova nu va pierde timpul și, în colaborare cu Comisia Europeană, va face acei pași tehnici necesari pe care oricum trebuie să-i facă într-un proces formal de aderare, astfel încât în momentul în care chestiunea diplomatică va fi rezolvată, și ea va fi rezolvată, timpul să fie deja câștigat”.
