Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună seara! Consiliu European, cu mai multe subiecte pe ordinea de zi. Cel mai important, competitivitatea și energia, o să-l las la sfârșit.
Am discutat, evident, de situația din Orientul Mijlociu, cu toate implicațiile pe care le are pentru țările europene – cea mai importantă cu privire la energie și de aici în toată zona economică, dar și posibilitatea de fluxuri migratorii. La o parte din discuție a participat Secretarul General al ONU, și, în cadrul acestei discuții, a fost o dezbatere despre ce înseamnă multilateralismul azi, în contextul pe care îl cunoaștem.
Am discutat, de asemenea, despre Ucraina, și concluzia generală a fost că Europa trebuie să rămână concentrată pe Ucraina, deși suntem afectați de această criză, a războiului din Iran, pentru că, evident, războiul de Ucraina este strâns legat de securitatea Europei.
Și, la propunerea României, în textul final al concluziilor există un paragraf despre Republica Moldova și asistența pe care Uniunea, Comisia o acordă în urma contaminării pe care o cunoașteți pe Nistru.
Pe partea de competitivitate, o împart în două – competitivitate generală și partea energiei din competitivitate. În primul rând, a fost o decizie a membrilor Consiliului ca acest subiect să fie recurent pe agenda Consiliului, cel mai important lucru pe care încercăm să-l discutăm și cel important lucru pe care Comisia Europeană se concentrează. După cum știți, a fost, în urmă cu o lună și puțin, acel Consiliu informal, în apropiere de Liege, și între timp au fost făcute, și Comisia ne-a spus progresele care s-au făcut de la acel Consiliu până azi.
Pe partea de simplificare, Comisia s-a angajat să vină cu zece așa-numite Omnibusuri, de pachete legislative pe care simplifică legislația aplicabilă companiilor pe diferite sectoare. Dintre aceste 10 Omnibusuri – toate au fost redactate de Comisie – trei au trecut și de Consiliu, și de Parlament, deci sunt în vigoare, două sunt acum în negociere între Parlament și Consiliu, și celelalte cinci sunt în negocierea Consiliului.4
S-a vorbit în urmă cu o lună, și Comisia a venit între timp cu propuneri pentru așa-numitul al 28-lea regim, adică firme care să fie înființate și care să funcționeze pe o reglementare identică în toate cele 27 de state europene și, de asemenea, după cum știți, în urmă cu două săptămâni, aproximativ, Comisia a propus așa-numitul Industrial Accelerator Act, o propunere normativă care vrea să stimuleze producția industrială în cadrul Uniunii Europene, care vrea să protejeze niște domenii strategice, care vrea să accelereze producția industrială pe anumite zone și să accelereze niște proceduri de avizare uniform în cadrul Uniunii Europene.
În ceea ce privește energia și prețul energiei, care, în mod legitim, preocupă cetățenii români și cetățenii europeni. Din nou o să împart în două. Mai întâi pe chestiuni care vizează investiții care să ducă la reducerea prețului energiei, iar apoi pe chestiuni care vizează mecanismul de formare a prețului și pentru care multă lume reclamă că împovărează costul energiei.
Pe chestiunile de investiții, care se reflectă în cost, parte din cost este costul de circulație a energiei pe rețele, și aici, din nou, în acest interval de la ultimul Consiliu până azi, Comisia Europeană a venit cu o propunere și cu o sumă de bani, 30 de miliarde de euro, care să fie investite pe suprafața Europei în rețele, în optimizarea rețelelor și în interconexiuni între țări, astfel încât să ne apropiem tot mai mult de o piață europeană a energiei. Și, de asemenea, după cum știți, a fost la Paris în urmă cu două-trei săptămâni o conferință pe energie nucleară. Spre deosebire de discuțiile care aveau loc în urmă cu câțiva ani, Comisia, Consiliul, s-a ajuns la un acord de a merge înspre stimularea energiei nucleare, și inclusiv țări care voiau să renunțe la centralele lor nucleare revin și solicită prelungirea funcționării acestora.
În ceea ce privește mecanismul de preț – după cum știți, mecanismul prin care se stabilește prețul energiei electrice este că toți producătorii primesc prețul celei mai scumpe dintre sursele de producție care este disponibilă la un anumit interval de timp, și asta face ca cei care produc mai ieftin să aibă pe anumite intervale orare câștiguri substanțiale. Asta face ca inclusiv în țări care au un procent semnificativ de energie ieftină și regenerabilă, din cauza faptului că ultima bucățică de energie este la un preț mare, consumatorii și companiile din țările respective au un preț mare. Și pe chestiunea asta a existat o discuție, care va continua la Consiliul următor. Comisia a fost deschisă la mecanisme care se reducă prețul energiei, fie prin plafonarea prețului gazului, pentru că cele mai multe exemple, cele mai multe intervale orare, sunt cele în care centrala pe gaz este cea care dă prețul maximal și deci prețul pentru toată ziua și pentru toată suprafața geografică, fie că aceste diferențe de preț care sunt mari, câștigate de cei care produc energie ieftină, să fie temporar luate de stat și duse către protecția consumatorilor. O dezbatere care, cum am spus, va continua.
Și discuția pe emisiile de carbon, pe certificatele de emisii de carbon, așa-numitul ETS. Pe de o parte, disponibilitatea ca zonele industriale care să fie exceptate de la necesitatea de a cumpăra certificate de emisii să fie lărgite, această sferă să fie lărgită, din nou, o disponibilitate din partea Comisiei în procesul de revizuire a acestui mecanism ETS, fie cum am propus în scrisoarea pe care am făcut-o publică azi zece țări, inițiatoare fiind Austria, fie ca Comisia să emită un număr de certificate, și astfel prețul certificatului să scadă și astfel componenta de emisii de carbon din prețul de energie să scadă, fie ca țintele, perioadele, momentul în timp la care noi ne asumăm niște ținte de emisii de carbon să fie prelungite, și, în felul ăsta, din nou, valoarea certificatului să scadă. Deci, toată această discuție pe mecanismul de preț în energie va fi reluată la Consiliul viitor din iunie.
Jurnalist: Aș vrea să știu dacă au fost discutate măsuri pe termen scurt pentru scăderea prețului combustibililor fosili și în ce măsură Comisia poate să accepte anumite măsuri din partea statelor membre. Iar, în al doilea rând, aș vrea să-mi spuneți cum a fost percepută de celelalte state propunerea celor 10, printre care și a României, în legătură cu îndulcirea tranziției verzi. Ce ați perceput în sală? Ce șanse are?
Președintele Nicușor Dan: O să răspund la întrebarea a doua mai întâi. După cum știți, discuția asta nu are loc prima oară. Cred că de cel puțin trei Consilii există această discuție în contradictoriu, și e important de subliniat, pentru că există percepția într-o anumită categorie de populație că noi venim aici și primim niște ordine și ne ducem acasă și spunem „așa ne-a spus Europa să facem”. Nu! E o democrație, e o dezbatere în care țările au viziuni diferite și încearcă să se convingă și încearcă să ajungă la un consens lăsând fiecare din solicitările lor pe o anumită chestiune. Deci această discuție a existat între timp. Vă aduc aminte, cred că a fost octombrie-noiembrie când, înaintea Summitului de la Rio pe climă, în care, în negociere, noi am obținut amânarea ETS2 cu un an, intrarea în vigoare a ETS2, deci această discuție a existat. Între timp, țările au lăsat cumva fiecare de la ele, și scrisoarea pe care ați văzut-o este, cum să spun, o variantă mai cantitativă și mai negociabilă față de o poziție mult mai vehementă pe care am avut-o mulți dintre noi, „ar trebui să renunțăm la ETS”, acesta a fost punctul de plecare. Și din partea cealaltă, am văzut aceeași apropiere, pentru că termenul ar fi vara acestui an, în procesul de redefinire a mecanismului ETS să se țină cont de toate situațiile particulare, iar munca pe care au făcut-o reprezentanții țărilor aici pentru concluziile acestui summit a fost de a apropia, de a pune într-o formă negociată ambele poziții.
Jurnalist: Dar măsuri pe termen scurt, combustibili fosili.
Președintele Nicușor Dan: Da, da. Dincolo de eliberarea unor stocuri din stocurile de rezervă pe termen scurt, care este o măsură pe care țări importante o iau și care influențează prețul pe piața de energie, nu există măsuri la nivel european, însă există măsuri pe care fiecare din țări poate să le ia, deci cam despre asta a fost vorba, fără să se ia o decizie în sensul ăsta.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să ne spuneți, pentru că la conferința de presă de ieri, alături de Secretarul General NATO, Mark Rutte, ne-ați confirmat că l-ați invitat și că a răspuns prezent la Summitul B9 de la București: ce prezență americană va fi, dacă ne puteți spune deja, la același Summit?
Președintele Nicușor Dan: Nu pot să dau răspunsuri în momentul acesta. Invitația a fost transmisă către partenerii americani, o să vedem. Deci, în momentul de față, invitația este transmisă, bineînțeles că, la nivelul administrației americane, sunt niște probleme în momentul ăsta.
Jurnalist: Transmisă către cine?
Președintele Nicușor Dan: Către administrație.
Jurnalist: (…) Și vedem desigur și declarația finală cu acel paragraf legat de migrație.
Președintele Nicușor Dan: Evident că s-a discutat de chestiunea asta. Sunt mai multe scenarii posibile. Ce este important este că nu se pune în discuție o astfel de participare înainte de o încetare chiar și temporară a focului, cam despre asta este vorba. În momentul acesta, este un război, sunt niște țări beligerante, altele nu sunt, și există disponibilitatea acestor țări care nu sunt beligerante în momentul ăsta de a contribui la rezolvarea problemei care afectează multă lume economic. Condiția este ca să existe cel puțin o încetare temporară a focului.
Jurnalist: Ați spus, deja ieri dimineață, că cele patru partide pro-europene sunt condamnate să guverneze împreună. Cu toate acestea, având în vedere ultimele evenimente din coaliție, luați în calcul scenariul în care s-ar putea ajunge la rotativă cu un alt premier decât Ilie Bolojan, sau Prim-ministrul pe care dumneavoastră l-ați desemnat anul trecut are în continuare sprijinul dumneavoastră până în 2027?
Președintele Nicușor Dan: În primul rând că suntem într-o situație mai bună acum decât eram de dimineață. Tot timpul trebuie să ne uităm la partea plină a paharului. Sprijinul pentru domnul Prim-ministru – evident, Președintele este cel care îl numește, dar sprijinul îl dă majoritatea parlamentară. Eu îmi doresc ca această majoritate parlamentară să continue mult timp de acum încolo, dar o să mai vedem.
Jurnalist: Sorin Grindeanu a invocat săptămâna aceasta scenariul alegerilor anticipate. Dumneavoastră excludeți în continuare o astfel de situație? Știm că procedura e foarte complicată, dar, fiind invocat acum scenariul, cum vedeți o astfel de situație?
Președintele Nicușor Dan: Da, eu îl exclud. Bineînțeles, teoretic multe se pot întâmpla, dar, dat fiind contextul pe care îl traversăm, e ultimul lucru la care să ne gândim, la o lungă perioadă de instabilitate.
Jurnalist: Un follow-up tot legat de coaliție și legat de dezbaterile din Parlament astăzi legate de buget. Premierul Ilie Bolojan a spus că „dacă nu-i cunoșteam pe vorbitor, nu știam cine este la guvernare și cine este în opoziție”, vorbind despre dezbaterile din Parlament. Ce șanse credeți că are Coaliția, chiar dacă ați spus astăzi că acele patru partide pro-europene trebuie să continue împreună, sunt condamnate să continue împreună.
Președintele Nicușor Dan: Bineînțeles că noi toți ne-am dori ca deciziile să fie luate mai repede, ca zgomotul public să fie mai mic, ca în spațiul public să existe și exemple de lucruri bune pe care miniștrii le fac, dar, dincolo de toate aceste neajunsuri, pe deciziile normative, cum este legea bugetului, cum a fost legea pe administrație, cum au fost la sfârșitul anului trecut așa-numita Ordonanță Trenuleț, și așa mai departe, vedem că, într-un timp mai mare decât ne-am dori, se ajunge la un consens și, legislativ, normativ, România progresează. Acesta e rezultatul configurației parlamentare pe care românii au dat-o, și cu această configurație mergem înainte.
Jurnalist: Și mențineți declarația anterioară pe care ați avut-o, că legați promulgarea bugetului de aplicarea referendumului privind Capitala?
Președintele Nicușor Dan: Da. În varianta plecată de la Guvern nu era, dar, cu amendamentele pe care știu că partidele s-au înțeles, referendumul este aplicat. Adică, ca să fiu și mai precis, referendumul are două componente. Impozitele pe salarii, pe venituri, care fac obiectul legii bugetului, și aici referendumul este aplicat în urma amendamentului, și mai este Codul Fiscal, dar ăsta, la un moment dat, o să ne uităm și la el, care se referă la taxe și impozite locale.
Jurnalist: Domnule Președinte, săptămâna trecută, în conferința de presă cu Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, ați spus că nu este acceptabil ca un stat membru să blocheze sprijinul pentru Ucraina după ce anterior acesta a fost adoptat prin unanimitate. Acest lucru a continuat și astăzi. În ce măsură blocajul Ungariei, în baza unei decizii deja luate, deci asumate anterior de către Ungaria, creează un precedent și afectează loialitatea între liderii statelor membre și dacă vă îngrijorează acest lucru?
Președintele Nicușor Dan: Mențin în continuare ce am spus, și multă lume a spus azi, în dezbaterea care a avut loc pe subiectul Ucraina, că este inacceptabil ca o decizie deja luată să fie pusă în chestiune pe un eveniment survenit ulterior, indiferent care este evenimentul ăsta, pentru că știți bine care este punctul de vedere al Ucrainei. Acum, pe de o parte, Uniunea a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, din punct de vedere procedural, o echipă, tocmai pentru a rezolva acest diferend, o echipă de oameni ai Comisiei Europene și ai unor state membre sunt la fața locului pentru a evalua daunele la conductă, și există promisiunea că, în momentul în care petrolul va reîncepe să circule, împrumutul este deblocat, cam asta este situația. Deci ne așteptăm ca într-o lună, din momentul ăsta, banii să ajungă la Ucraina.
Jurnalist: Și, dacă-mi permiteți, v-ați început vizita de astăzi de la Bruxelles cu o primă vizită la sediul NATO. În mai puțin de două luni, aproximativ, veți găzdui și Summitul B9, care în principal este al Aliaților de pe Flancul Estic al NATO. Din acest punct de vedere, cum sunt creionate până la acest moment și care sunt mizele și obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara?
Președintele Nicușor Dan: Știți că a fost în decembrie, în Finlanda, am avut un fel de B9, dar raportat la Uniune, și nu la NATO. Interesele noastre sunt ca Flancul Estic al NATO, sau al Uniunii, să fie cât mai apărat, deci ca cât mai multe capabilități și posibilități de interconectare, de ajutor reciproc, să fie disponibile pentru România și pentru țările din Flancul Estic. Cred că asta este marea miză a României, care este ușor de înțeles.
Jurnalist: Vreau să vă întreb care au fost discuțiile astăzi despre Republica Moldova și ce s-a discutat mai exact? Va urma și alt sprijini pentru țara noastră în contextul crizei din domeniul mediului?
Președintele Nicușor Dan: Da, așa cum v-am spus, la propunerea României, a reprezentanților noștri de aici, în negocierea inițială pe concluziile acestui summit, pe proiectul de concluzii ale Summitului, a fost introdus paragraful cu Moldova, necesitatea de asistență a Comisiei față de contaminarea Nistrului și afectarea localităților pe care le cunoașteți. Și pentru că nu a fost un subiect, și pentru că au fost destule subiecte suficient de, să le spunem, discutabile între membrii Consiliului, acest subiect a trecut foarte repede prin unanimitatea membrilor, adică toată lumea a fost de acord că Moldova e o țară parteneră și că, pentru această situație de urgență, trebuie ajutată de Comisie, cam asta a fost.
Jurnalist: Dacă îmi permiteți, ca o concluzie a acestei zile, să pornesc de la o remarcă făcută de premierul belgian Bart De Wever, care a asemănat Uniunea Europeană cu Belgia în ceea ce privește dificultatea cu care se iau deciziile, pentru că e un summit fără istorie. S-a discutat foarte mult, ore îndelungate, până târziu în noapte, fără a se lua niște decizii. Vreau să vă întreb dacă nu există o frustrare la nivelul liderilor de state și de guverne, pentru că nu se avansează suficient de rapid pe chestiuni stringente, cum ar fi criza din Orientul Mijlociu, prețul carburanților, nevoia de bani pentru Ucraina, și dacă nu ar fi necesară o reflecție la un moment dat pentru schimbarea acestui model de unanimitate în ceea ce privește luarea deciziilor.
Președintele Nicușor Dan: Da, mai multe întrebări foarte interesante. În primul rând, autoironia e un semn de sănătate mintală, și socială, și organizațională. Acum, vorbind serios, modul de lucru al acestui Consiliu, stabilit odată cu mandatul domnului Costa, a fost ca partea de concluzii ale Summiturilor să fie negociată înainte, adică ca liderii să nu facă negociere pe text și ca – în măsura posibilului, sau să se reducă cât mai mult această activitate – și ca subiectul sau obiectul Summitului să fie declarațiile liderilor pe diferite subiecte, urmând ca, în intervalul dintre cele două Summituri, echipele tehnice, în special de la nivelul Comisiei, dar și delegațiile statelor membre, să lucreze pe texte efective, și de asta v-am spus că, într-un interval de o lună și puțin între Summitul de lângă Liege și Summitul de azi, s-a avansat cu Omnibusurile, cu al 28-lea regim, cu actul pe industrializare, și așa mai departe, deci cam ăsta este modul de lucru. Bineînțeles, în contextul discuției pe Ungaria-Ucraina, s-a adus în discuție și modul în care Uniunea ia deciziile și ce facem în situația în care un stat blochează o voință a Uniunii de a se comporta într-o anumită situație, dar a fost doar un început de discuție care, bineînțeles, e foarte complicată, pentru că renunțarea la unanimitate implică o chestiune de suveranitate și suveranitatea e tot timpul o chestiune complicată.
