Delegația FMI a apreciat ordonanța trenuleț

 Investițiile masive din fonduri naționale și europene, măsurile de combatere a evaziunii fiscale prin digitalizarea ANAF și reformarea aparatului bugetar sunt soluțiile avute în vedere de Guvern pentru menținerea stabilității macroeconomice și reducerea deficitului bugetar, a arătat premierul Marcel Ciolacu la întrevederea cu delegația Fondului Monetar Internațional, care a avut loc la Palatul Victoria, la finalul vizitei pe care o delegație FMI aefectuat-o în România.

”Semnalele pe care le avem deja pentru luna ianuarie sunt îmbucurătoare și am dori să rediscutăm proiecțiile împreună cu echipa FMI, după încheierea primului trimestru din 2024”, a spus prim-ministrul Guvernului României. Acesta a reconfirmat că reforma aparatului bugetar se va finaliza la jumătatea anului.

Ca parte a angajamentului cu autoritățile române, în perioada 29 ianuarie – 1 februarie o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la București.

Potrivit concluziilor de la finalul vizitei, delegația FMI a constatat că în 2023 economia românească și-a încetinit creșterea, în primul rând din cauza scăderii consumului. Inflația de bază și generală a scăzut la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, iar rata dobânzii de politică monetară a fost menținută, prudent, în așteptare. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, a scăzut la aproximativ 7% din PIB, din cauza cererii interne mai scăzute și a prețurilor mai scăzute la importurile de mărfuri.

Potrivit echipei FMI, este de așteptat ca în 2024 economia românească să se redreseze, estimându-se o creștere de 3%, pe măsură ce consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se întăresc. De asemenea, se preconizează că până la sfârșitul anului 2025 inflația va reveni treptat la intervalul țintă. Cu toate acestea, majorarea salariilor cu rata inflației este văzută ca factor care poate împiedica scăderea inflaţiei.

Deficitul fiscal pentru 2023 a depășit nivelul programat inițial. Noua reformă a pensiilor face sistemul de pensii mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar în următorii ani poate crea costuri fiscale suplimentare cu 1,5% din PIB.

Una din concluziile delegației FMI la finalul vizitei se referă la o consolidarea fiscală astfel încât fondurile guvernamentale să fie stabilizate. Deficitul fiscal – proiectat la 6% sau peste — ar trebui să scadă, pe termen mediu, sub 3% din PIB pentru a stabiliza datoria publică, să asigure finanțare accesibilă pe piață și să sprijine plata continuă a fondurilor UE.

Pachetul fiscal de anul trecut a fost apreciat de FMI drept un pas în direcția corectă. ”În timp ce eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt”, se arată în concluziile FMI.

”Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul țărilor similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale. Opțiunile cheie includ:

Reforma impozitului pe venit: eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi.

Reforma TVA: creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

Taxe verzi: introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili.

Impozite pe proprietate: creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite.

Impactul reformei pensiilor: dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor”.

De asemeena, delegația FMI consideră că predictibilitatea este esențială, pentru că dezbaterea și comunicarea din timp a planurilor de reformă fiscale ar ajuta firmele să-și poată face planificări și ar îmbunătăți investițiile.

Având în vedere riscurile în creștere ale inflației din cauza creșterii puternice a salariilor și a unui impuls fiscal pozitiv în 2024, rata de politică monetară nu ar trebui redusă până când inflația generală și de bază nu se află pe o traiectorie descendentă constantă.

Sistemul bancar menține poziții puternice de capital, lichiditate și profitabilitate. Cu toate acestea, riscurile emergente din sectorul financiar – inclusiv nivelul crescut al împrumuturilor în valuta – ar trebui monitorizate îndeaproape, a mai observant delegația FMI.