Primăria Capitalei va deconta combustibil de până la 500 lei/lună pentru persoanele din București-Ilfov care fac car-sharing pentru a ajunge la muncă sau a-și duce copiii la școală, conform unei hotărâri aprobate săptămâna trecută de Consiliul General al Municipiului București (CGMB). O nouă măsura populistă a primarului general care consumă ineficient resursa bugetară și crează disconfort și discriminare pentru bucureșteni, declară deputatul independent Remus Borza.
”Gabriela Firea nu se poate lăuda cu realizări mărețe nici în proiecte de infrastructură, nici de termoficare a orașului (cu RADET în insolvență și cu o pierdere de 40% a agentului termic în rețea), nici în consolidarea clădirilor cu risc seismic, care vor face zeci de mii de victime la un cutremur major, nici în optimizarea și fluidizarea traficului din București. În schimb, e campioană la pomeni. Doar că le dă din banii noștri, ai contribuabililor. Cei peste un milion de salariați din București finanțează cu peste 1.500 lei anual, fiecare, fanteziile și ambițiile politice ale doamnei Firea. Că tot vorbeam de fluidizarea traficului din București, primărița noastră s-a gândit că 1.400.000 de mașini în trafic pe arterele bucureștene sunt prea puține. Și atunci să-i încurajam pe vecinii noștri ilfoveni, trăiască domn Pandele, să ne viziteze mai des. Ideal, zilnic și pe banii bucureștenilor. Pe lângă zecile de milioane de euro cheltuite populist și electoral de Găbița pe excursii pentru profesori, elevi și pensionari în Grecia sau pe litoralul românesc, pe cumpărat mașini noi, iPad-uri, laptopuri, biciclete, proceduri de fertilizare în vitro, sau stimulente pentru tinerii, dar și bătrânii însurăței, și alte zeci de milioane de euro pentru construirea Catedralei Neamului, ce mai contează 500 lei/lună pentru fiecare limitrof al Bucureștiului care vrea să-și aducă cu mașina proprie și personală copilul, nevasta, amanta sau soacra în Capitală. De parcă până acum nu o făcea. Diferența e că până mai ieri o făcea pe banii lui, nu pe ai noștri, ai fraierilor cotizanți la bugetul Primăriei municipiului. Cele peste 150.000 de mașini care ne vor invada zilnic din Ilfov reprezintă deja un element secundar. Nu mai contează că vom sta cu o jumătate de oră în plus în trafic, respirând aer”curat”de la țeava de eșapament a celui din față. Sănătate curată. Stăteam oricum trei ore pe zi. Așa că, răbdare și tutun. Hotărârea aprobată săptămâna trecută de Consiliul General de încurajare a car-sharingului se înscrie în același populism de tip bolșevic, promovat de câțiva ani de majoritatea PSD-ALDE, care va falimenta România”, atenționează Borza.
Numărul mașinilor second hand, dublat! România, risc uriaș
Că tot vorbeam de noxe și poluare. O altă amazoană a politicii românești, viceprim-ministru și ministru al Mediului, pe nume Grațiela Leocadia Gavrilescu, este la fel de interesată de mediu și de sănătatea noastră precum doamna Firea, spune Borza. ”Adică puțin spre deloc. Anulând timbrul de mediu și nepunând nimic în loc, am dublat numărul mașinilor second hand înmatriculate în ultimii doi ani. România riscă să plătească penalități de câteva sute de mii de euro pe zi. Încă din mai, Comisia Europeană a sesizat Curtea Europeană de Justiție cu o acțiune împotriva țării noastre legată de calitatea aerului din marile orașe ale României. Anchetă Comisiei a început încă din 2014. În patru ani, România nu a fost în stare să se conformeze standardelor de mediu acceptate la nivelul UE. Cel puțin trei mari orașe, București, Iași și Brașov, au nivelul de poluare cu particule fine de praf PM10 peste normele din Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, însă nu trebuie să depăşească 35 de zile dintr-un an. În București, frecvent, vorbim despre 200 Mg/m³. Imagine și voturi, doar asta contează pentru unii politicieni. Faptul că Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, că avem o infrastructură de transport anacronică, că nu avem o strategie de dezvoltare sustenabilă și unitară a capitalei României, că nu avem o identitate urbanistică și arhitecturală, că îl dezvoltăm haotic și excesiv de mult pe orizontală în loc să-i dăm verticalitatea caracteristică metropolelor moderne care nu se pot lăuda cu un patrimoniu imobiliar istoric, contează prea puțin pentru edilii orașului. De vină suntem noi cetățenii și nu ei. Că doar noi i-am ales. Poate data viitoare vom fi și noi mai responsabili pentru viitorul unei capitale pretins europene”, declară parlamentarul.
