Antuanela ROȘIORU
Infodemia care contaminează din ce în ce mai agresiv spațiul public subminează încrederea cetățenilor în instituții și reprezentanții acestora. Nu se întâmplă doar la noi, ci peste tot în lume.
În ultimii ani, platformele de socializare au devenit un fel de mediator al încrederii dintre guvern, decidenți, specialiști, oameni de știință și public. Cu alte cuvinte, mass-media digitale sunt creditate de public, cel mai probabil datorită puterii lor de multiplicare, cu o foarte mare încredere, în detrimentul autorităților și reprezentanților acestora. Din păcate, politicienii, din cauza propriilor interese politice, ideologice, economice, contribuie la subminarea încrederii în instituții prin declarații și gesturi care se contrazic reciproc. Iar instituțiile sunt formele prin care statele în manifestă puterea. Însă ceea ce mass-media digitale nu își asumă, iar publicul nu pare să înțeleagă, este responsabilitatea socială, pe care autoritățile o au.
În timp ce mass-media digitale nu pot fi trase la răspundere pentru mesajele propagate și pentru efectele acestora, autoritățile publice și reprezentații acestora pot fi făcuți responsabili.
Din acest motiv, cercetătorii consideră că mass-media digitale sunt nu doar canale de comunicare, ci se transformă în arme ale neîncrederii care însă nu pot fi trase la răspundere pentru propagarea dezinformării, a discursului instigator la ură sau subminării autorităților, indiferent dacă vorbim de trolli, agitatori sau doar idioți utili.
Întrucât mass-media digitale au devenit o forță majoră în comunicarea publică, specialiștii analizează rolul lor în subminarea încrederii în știință și a modului în care pot fi ele folosite pentru consolidarea științei și orientarea spre un bine comun, chiar și prin stabilirea unor controale și reglementări în contextul încrederii instituționale.
