Antuanela ROȘIORU
Informațiile false despre pandemie, și nu numai, care devin din ce în ce mai numeroase pe măsură ce durata restricțiilor se prelungește, este însoțită, în ultima vreme, de o supraabundență informațională, la rândul ei generatoare de scepticism și panică în rândul populației.
Informațiile cu iz de senzațional, dar care nu aduc nimic nou și nu lămuresc nimic suplimentar, rulate în buclă ori rostogolite pe internet, creează o intoxicare mentală. Așa cum ne intoxicăm atunci când mâncăm un aliment într-o cantitate prea mare, așa ajungem să ne intoxicăm din cauza unor informații pe care le auzim de prea multe ori, în unele cazuri doar din partea părerologilor de serviciu. Există riscul ca senzaționalul sau interpretarea subiectivă, bazată uneori pe fragmente de informație corectă, să submineze ori să înlocuiască explicațiile bazate pe argumente științifice, coerente, bazate pe cunoaștere.
În cazul intoxicațiilor alimentare, una dintre măsuri este, pe lângă tratamentul medical, pauza alimentară. Care nu este altceva decât o întrerupere a cauzei care a provocat disconfortul.
Nu vom ieși din pandemie dacă vom continua să-i alimentăm cauzele, dacă nu vom respecta recomandările medicilor (li se spune recomandări din eleganță, pentru că nimeni nu ne poate obliga să le dăm curs). Cred că alături de acestea ar trebui să adaugăm încă o regulă – postul informațional (că tot începe postul religios). Nu este vorba despre cenzură sau lipsă de transparență, ci despre abținerea de la răspândirea în spațiul public a afirmațiilor generatoare de panică sau polarizare social, acel noi vs. ei, noi vs. ăștia…. Nu toți cei care privesc la tv sau umblă vraiște pe internet pot să separe grâul de neghină, să înțeleagă cât e informație științifică, cât e politică de partid, cât e marketing, lobby… Este despre o mai mare nevoie de responsabilitate în exprimarea publică. Foto: EurActiv
